Poz(n)e
Timişoara, viaductul de lângă Fabrica de Pălării. Curajul cerşetorilor .. uneori tre’ să-l admiri.
Căutam printr-un folder cu diverse imagini .. şi-am găsit următoare chestie: E de dinainte de alegerile din decembrie 2009. Încă mi-e scârbă de momentul ăla penibil în care a trebuit să aleg între două chestii care n-aveau ce căuta pe listă. Nici astăzi n-ai cu cine, dai jos un Boc şi alternativa e Năstase, ăla [...]
Jos lumea se reculegea, se refăceau grupuri, noth’ special. Except this: Urcăm fain, claie peste grămadă, între, peste şi lângă scaune, şi în 10 minute poposim la Mănăstirea Sf. Ilie. Cred.
Am stat 5 minute, cât să iasă primul val de grăbiţi şi turbaţi, apoi am luat frumos potecuţa înspre poiană. Pauza de 40 de minute îmi fusese suficientă cât să nu gâfâi ca o locomotivă la urcarea înapoi. Desigur, lumea se reculege aşa cum ştie ea mai bine: Unde-i carne, nu lipsesc cuţulachii:
Pentru cine nu ştie, peştera Româneşti este situată în comuna cu acelaşi nume, iar acolo se ajunge prin Coşava. Din localitate, urcarea durează aproximativ un ceas, cam la 3 sferturi din drum existând o mică poieniţă, numai bună de popas. Da’ până acolo! Pentru un om al munţilor ca Alexandra, timpi de 60 de minute [...]
Comentarii recente