{"id":1586,"date":"2010-12-25T13:04:19","date_gmt":"2010-12-25T11:04:19","guid":{"rendered":"http:\/\/daimon.me\/blog\/?p=1586"},"modified":"2010-12-25T04:37:34","modified_gmt":"2010-12-25T02:37:34","slug":"capitalism-inteles-ca-unitate-de-masura","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/daimon.me\/blog\/2010\/12\/capitalism-inteles-ca-unitate-de-masura\/","title":{"rendered":"Capitalism \u00een\u0163eles ca unitate de m\u0103sur\u0103"},"content":{"rendered":"
\n

\u015eti\u0163i filmul “Food” al lui Jan Svankmajer? Dac\u0103 nu-l \u015fti\u0163i se poate viziona pe YouTube (1<\/a>, 2<\/a>) – caveat: nu-i recomandat dac\u0103 sunte\u0163i foarte u\u015for impresionabil.<\/p>\n

Ei bine, s\u0103 ne referim la prima scen\u0103 a filmului, micul dejun; fiecare om joac\u0103 pe r\u00e2nd rolul de consumator \u015fi apoi de automaton<\/em> oferind altuia exact aceea\u015fi m\u00e2ncare consumat\u0103 de el. Greu de explicat, da’ \u00een\u0163elege\u0163i ideea. Nu trebuie mult creier pentru a trasa linia dreapt\u0103 \u00eentre dou\u0103 idei, \u015fi de a realiza c\u0103 toat\u0103 punerea \u00een scen\u0103 poate fi o reprezentare pentru societatea vestic\u0103, vestita “societate de consum<\/em>“. \u00cen fond asta \u015fi facem, cheltuim aproximativ 8 ore zilnic pentru a produce o valoare pe care apoi o \u00eempr\u0103\u015ftiem \u00een beneficiul altora. Hotelierul pl\u0103te\u015fte b\u0103canul care-\u015fi pl\u0103te\u015fte frizerul care-\u015fi pl\u0103te\u015fte cizmarul care-\u015fi pl\u0103te\u015fte curva, iar curva \u00ee\u015fi achit\u0103 datoria pe camera de hotel. Cercul perfect<\/em>.<\/p>\n

Apropo de chestiune, la turul doi al preziden\u0163ialelor din 2009 eu votasem B\u0103sescu \u015fi un prieten foarte bun Geoan\u0103. Discut\u00e2nd mai apoi la o bere am ajuns la consens c\u0103 dom’le ce trist e cu votul, ne-am anulat reciproc cum s-ar spune. \u015eti\u0163i, ca la chestia aia cu yin-yang, fiecare votant al lui X anuleaz\u0103 un votant al lui Y, \u00een final tot ce conteaz\u0103 fiind diferen\u0163a (margin<\/em>). Ca la rulet\u0103 sau orice joc ce permite \u015fanse egale: dac\u0103 pariezi 10 lei pe ro\u015fu \u015fi 11 lei pe negru c\u00e2\u015ftigi 2 lei dac\u0103 iese negru. Dac\u0103 pariezi 1000 de lei pe ro\u015fu \u015fi 1001 lei pe negru .. tot 2 lei c\u00e2\u015ftigi. Grosul nu conteaz\u0103 dac\u0103 exist\u0103 ceva \u00een contrapartid\u0103, chestie de balans, yin-yang etc.<\/p>\n

Ei bine, observa\u0163ia asta banal\u0103 poate fi aplicat\u0103 \u015fi \u00een economie. Dac\u0103 eu sunt singurul produc\u0103tor al bunurilor de un anume fel, se cheam\u0103 c\u0103 am monopol \u015fi pot fixa ce adaos comercial doresc; \u00cen schimb \u00een prezenta concuren\u0163ei nerestric\u0163ionate eu sunt obligat s\u0103 reduc din adaos pentru a vinde mai mult, sau s\u0103 scot un produs mai bun. Ambele chestii sunt bune pentru consumator, pre\u0163urile merg\u00e2nd \u00een jos p\u00e2n\u0103 se ob\u0163ine cel mai mic pre\u0163 fizic posibil pentru un anume produs.<\/p>\n

Analiz\u00e2nd, putem trasa valoarea unui individ pe dou\u0103 filiere distincte. Cel mai important aspect este suma de bani pe care-i omul capabil s-o produc\u0103 per unitatea de timp (\u015fi lu\u0103m o unitate mare, spre exemplu un an). Aici intr\u0103, desigur, al\u0163i factori cum ar fi cantitatea de timp cheltuit pentru a ob\u0163ine bunuri vandabile, calitatea produselor \u015fi alte cele; dar \u00een final c\u00e2nd tragem linie putem \u00eentreba lini\u015fti\u0163i c\u00e2t c\u00e2\u015ftig\u0103 un om pe an \u015fi s\u0103 ne facem o idee despre el; \u015ftiu, sun\u0103 dezumanizant. Al doilea aspect este cel cultural: c\u00e2\u0163i oameni ar fi dispu\u015fi s\u0103-\u015fi rup\u0103 din timpul lor liber pentru a veni s\u0103-l asculte pe Nea’ Oarecare. Un muncitor de fabric\u0103 are ca audien\u0163\u0103 colegii de b\u0103utur\u0103 din scara blocului, un academician\/erudit are audien\u0163\u0103 mult mai general\u0103.<\/p>\n

Revenind la acel total anual al c\u00e2\u015ftigurilor unei persoane, haide\u0163i s\u0103 l\u0103murim c\u0103 el nu reprezint\u0103 mare lucru \u00een afara unui punct de pornire. Dac\u0103 tot ne-am referit la “Food”, s\u0103 aplic\u0103m deci: din suma K se duc cu regularitate bani pe m\u00e2ncare, chirie \u015fi alte cheltuieli recurente, \u015ftim sigur c\u0103 ei ajung \u00een stomacul altcuiva<\/em>. Din K a r\u0103mas deci o frac\u0163iune, \u015fi am putea spune c\u0103 individul este cu at\u00e2t mai liber cu c\u00e2t acea frac\u0163iune este mai mare, corect? S\u0103 not\u0103m banii de buzunar, frac\u0163iunea, prin K’<\/span>.<\/p>\n

\u0162ine\u0163i cont de chestia cu voturile care se anuleaz\u0103 unele pe altele, \u015fi s\u0103 aplic\u0103m: dac\u0103 nu \u0163ii banii acas\u0103, \u00een b\u0103nci sau investi\u0163i, se cheam\u0103 c\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 \u00eei cheltui. Dar dac\u0103 fiecare persoan\u0103 X dintr-un mediu are aproximativ aceea\u015fi sum\u0103 K’<\/span> de cheltuit, ei nu se pot diferen\u0163ia social. Cum omul este animal social, urmeaz\u0103 c\u0103 grupul are nevoie de o ierarhie; prin urmare fiecare individ X va folosi o por\u0163iune din K’<\/span> pentru a se demarca social: achizi\u0163ionare de bunuri imobile, redecorarea lor, achizionare de bunuri de consum, ma\u015fini, investi\u0163ie \u00een imaginea proprie, uneori chiar \u00eentreceri pe tipologia unui potlatch (e.g. serate pentru str\u00e2ngerea de dona\u0163ii). Animal social am zis, \u015fi uite deci c\u0103 dintr-un K’<\/span> de fapt nu-\u0163i r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t un minuscul K”<\/span> pentru uzul propriu dup\u0103 pofta inimii.<\/p>\n

Dac\u0103 nu v-am plictisit \u00eenc\u0103 prin poliloghia asta, s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ateriz\u0103m \u015fi pe ideea articolului. Capitalismul \u015fi socialismul ca modalit\u0103\u0163i de func\u0163ionare a economiei se afl\u0103 la poli opu\u015fi ideologic; nu v\u0103 spun nout\u0103\u0163i, presupun. Dar!<\/p>\n

Capitalismul e clar cum ar trebui s\u0103 func\u0163ioneze, nu? Fiecare este presat s\u0103 creeze valoare, \u015fi valoarea agregat\u0103 din sistem reprezint\u0103 \u015fi nivelul de trai. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 nimeni nu se poate dezvolta liniar dec\u00e2t pe perioade scurte (munce\u015fti 10 \u00een loc de 8 ore), presiunea este de a dezvolta pe vertical\u0103, de a amplifica valoarea personal\u0103 printr-o factorizare; eficientiz\u00e2nd procesele de produc\u0163ie po\u0163i face mai mult, iar competi\u0163ia ne asigur\u0103 c\u0103 cine nu-i eficient iese din joc (ajunge cu marginea de profit \u00eentr-o zon\u0103 negativ\u0103). Sigur, ca orice sistem la un moment dat ajunge \u00eentr-un oarecare echilibru, consumatori \u015fi produc\u0103tori bine stabili\u0163i, nimeni nemaifiind dispus s\u0103 depun\u0103 efortul de cercetare pentru a se diferen\u0163ia. Totu\u015fi nivelul ridicat de eficien\u0163\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u015fi o cantitate de bunuri valoroase tranzac\u0163ionate, iar asta indic\u0103 de obicei un nivel de trai ridicat<\/em>. Iar diversitatea bunurilor ne asigur\u0103 c\u0103 acel K”<\/span> oric\u00e2t de mic ar fi el, totu\u015fi se poate cheltui pe bunuri care chiar s\u0103-\u015fi satisfac\u0103 cump\u0103r\u0103torul.<\/p>\n

Ce merit\u0103 observat este c\u0103 natura func\u0163ioneaz\u0103 pe principii capitaliste; o gazel\u0103 \u00eenceat\u0103 este o gazel\u0103 moart\u0103, un urs polar prost se nume\u015fte Fram \u015fi ajunge la circ. Simpla competi\u0163ie \u00eei avantajeaz\u0103 pe cei dispu\u015fi la efort, de orice fel ar fi el; sigur, apare \u015fi discriminarea de facto, remarcarea inabilit\u0103\u0163ii lui Y de a fi mai bun ca X, dar cui \u00eei pas\u0103?<\/p>\n

… Cui s\u0103-i pese, sociali\u015ftilor. Ideologia nu-i rea, e pervers\u0103 de-a dreptul: s\u0103 nu cre\u0103m discrepan\u0163e sociale pentru a nu l\u0103sa omul s\u0103 se confrunte cu ideea c\u0103 ar putea fi inadecvat \u00een anumite domenii. Cum astup\u0103m discrepan\u0163ele? Redistribuind for\u0163at valoarea (e.g. bunurile \u015fi puterea de cump\u0103rare a lor). Problema se vede deja din descriere, dar pentru beneficiul discursului o voi scrie explicit: un asemenea sistem reteaz\u0103 v\u00e2rfurile. Degeaba e\u015fti dispus la efort dac\u0103 nu ob\u0163ii nimic \u00een schimbul lui; sigur, \u00ee\u0163i aju\u0163i \u0163ara, \u00ee\u0163i sprijini concet\u0103\u0163enii, e\u015fti un erou. Da’ realitatea crunt\u0103 este c\u0103 omul e \u015fi fiin\u0163\u0103 social\u0103 \u015fi are \u015fi pulsiuni de a fi independent. Social fiind, \u00eei iei scara de valori pe care s-ar putea m\u0103sura. Independent fiind, i se rupe lui pula de c\u0103caturile abstracte precum “\u0163ar\u0103” c\u00e2nd el e privit ca un pion insignifiant \u00een marele malaxor. Bun, avem o mas\u0103 f\u0103r\u0103 v\u00e2rfuri, aplatizat\u0103 valoric; statistica arat\u0103 c\u0103 mereu se vor g\u0103si 2-3 care s\u0103 trag\u0103 chiulul (slack off<\/em>) chiar \u015fi de la chestiuni u\u015for de f\u0103cut. Apare deci iar\u0103\u015fi diferen\u0163a de valoare ce \u00eei pune \u00eentr-o situa\u0163ie dezavantajant\u0103 pe cei care \u00eenainte erau doar mediocri; deveni\u0163i brusc mai buni prin neprezentarea adversarului, pot reduce \u015fi ei motoarele. Spirala descendent\u0103 este -sper eu- clar\u0103.<\/p>\n

Sigur, exist\u0103 oameni responsabili pe cale administrativ\u0103, iar un grup ce merge \u00een jos ca produc\u0163ie nu-i de dorit pentru \u015fef. Dar cum vinovat nu-i nimeni \u00een particular, ac\u0163iunea de redresare trebuie aplicat\u0103 asupra \u00eentregului grup. Neexist\u00e2nd v\u00e2rfuri clare cu care s\u0103 se poat\u0103 compara, norma\/standardul scade de asemenea, iar enforsarea<\/em> unui standard superior nu se poate face dec\u00e2t prin \u00eendelungi presiuni administrative. Problema evident\u0103 este c\u0103 administra\u0163ia este la r\u00e2ndul ei o mas\u0103 f\u0103r\u0103 v\u00e2rfuri, \u015fi nimeni n-are interesul s\u0103 creasc\u0103 iar\u0103\u015fi produc\u0163ia; cui \u00eei pas\u0103? \u00cen afara unor minore orgolii personale, dac\u0103 produc\u0163ia scade \u00eentr-un loc cu N unit\u0103\u0163i, este de a\u015fteptat ca \u00een cur\u00e2nd s\u0103 scad\u0103 \u015fi-n alte locuri cu minim N<\/em>. De aici apar derapaje economice, divor\u0163area rapoartelor de realitate, exemplele din\u00a0 Rom\u00e2nia sunt cunoscute.<\/p>\n

Pe scurt, socialismul cere s\u0103 produci gratis \u00een speran\u0163a c\u0103 vei primi restul bunurilor tot gratis. Dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul redistribuirea valorii din capitalism, am putea trage concluzia c\u0103 \u00een fond \u015fi \u00een economia lor se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la fel. Par\u0163ial corect, de altfel. Diferen\u0163ierea \u00eens\u0103 apare la manevrele corective, care \u00een capitalism sunt inerente tranzac\u0163iilor; un produs de slab\u0103 calitate nu se vinde, omul poate s\u0103 stea cu banul \u00een buzunar \u00een loc s\u0103 cumpere un scaun rupt. \u00cen schimb redistribuirea socialist\u0103 impune cuiva un scaun rupt \u015fi transmite produc\u0103torului c\u0103 e ok cu astfel de produse; cump\u0103r\u0103torul deziluzionat coboar\u0103 \u015ftacheta\u00a0 \u00een domeniul lui, v\u00e2nz\u0103torul \u015ftiind c\u0103 “se poate” o reduce \u015fi el. Spiral\u0103 descendent\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een fundul pr\u0103pastiei .. sau se instituie o economie alternativ\u0103.<\/p>\n

\u00cencheiere nu exist\u0103, \u00een afar\u0103 de aceea c\u0103 nu v\u0103d cine ar alege socialismul, sau cine l-ar perpetua la primul semn c\u0103 s-a intrat \u00een derapaj. Pentru c\u0103 e\u015fti pasagerul unei \u0163\u0103ri ce mai devreme sau mai t\u00e2rziu va suferi un impact neprev\u0103zut.<\/p>\n

~~~ end ~~~<\/p>\n

(discu\u0163ia se poart\u0103 pe defini\u0163ii foarte largi ale socialismului \u015fi capitalismului, altfel ar fi trebuit lungit articolul pentru a discuta despre capitalism s\u0103lbatic cu tente de monopol, respectiv despre multele forme de socialism care au existat vreodat\u0103 )<\/em><\/p>\n

( desigur, dac\u0103 dori\u0163i s\u0103 discuta\u0163i in extenso, formularul de comentarii v\u0103 st\u0103 la dispozi\u0163ie )<\/em><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u015eti\u0163i filmul “Food” al lui Jan Svankmajer? Dac\u0103 nu-l \u015fti\u0163i se poate viziona pe YouTube (1, 2) – caveat: nu-i recomandat dac\u0103 sunte\u0163i foarte u\u015for impresionabil. Ei bine, s\u0103 ne referim la prima scen\u0103 a filmului, micul dejun; fiecare om joac\u0103 pe r\u00e2nd rolul de consumator \u015fi apoi de automaton oferind altuia exact aceea\u015fi m\u00e2ncare …<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":{"0":"post-1586","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","6":"category-fara","7":"anons"},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1586","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1586"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1586\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1703,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1586\/revisions\/1703"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1586"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1586"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1586"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}