{"id":2159,"date":"2011-08-06T21:00:28","date_gmt":"2011-08-06T18:00:28","guid":{"rendered":"http:\/\/daimon.me\/blog\/?p=2159"},"modified":"2011-08-06T21:00:28","modified_gmt":"2011-08-06T18:00:28","slug":"doua-abordari-opuse","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/daimon.me\/blog\/2011\/08\/doua-abordari-opuse\/","title":{"rendered":"Dou\u0103 abord\u0103ri opuse"},"content":{"rendered":"
\n

Exist\u0103 dou\u0103 modalit\u0103\u0163i de a aborda procesul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii: ori alegi s\u0103 faci erori \u015fi s\u0103 le corectezi apoi, ori alegi din prima s\u0103 nu gre\u015fe\u015fti.<\/p>\n

Prima abordare se rezeam\u0103 pe observa\u0163ia c\u0103 un lucru necunoscut st\u00e2rne\u015fte frica. Omul (\u00eenv\u0103\u0163\u0103celul) alege un unghi de atac \u015fi \u00eencepe s\u0103 lucreze la a descifra regulile domeniului. A\u015fa \u00eenva\u0163\u0103 copiii limbi, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie ei prea bine gramatic\u0103 sau ortografie. Vorbesc, fac gre\u015feli, cei mari \u00eei corecteaz\u0103 veseli, cunoa\u015fterea se sedimenteaz\u0103 \u00een timpul procesului aproape f\u0103r\u0103 durere. A\u015fa se parcurge distan\u0163a de la “i can has cheezburger<\/span>” la “Can I have a cheeseburger?<\/span>“. \u015ei anume f\u0103c\u00e2nd gre\u015feli, remarc\u00e2ndu-se c\u0103 e gre\u015fit \u00eentr-o \u00eentrebare s\u0103 pui verbul pe pozi\u0163ia secund\u0103 spre exemplu. Costurile acestei abord\u0103ri sunt cele ale sculelor arse \u015fi a timpului cheltuit. S\u0103 numim aceast\u0103 modalitate “creativ\u0103”.<\/p>\n

A doua abordare este utilizabil\u0103 \u00een special \u00een domeniile \u00een care experimentarea este prea costisitoare. Dac\u0103 vrei s\u0103 te apuci s\u0103-\u0163i construie\u015fti o locomotiv\u0103 \u015fi ai banii pentru exact o locomotiv\u0103, atunci nu-\u0163i este permis s\u0103 faci gre\u015feli. Prin urmare te apuci \u015fi studiezi cum func\u0163ioneaz\u0103 o a\u015fa ma\u015fin\u0103rie, principiile de mecanic\u0103 \u015fi termic\u0103, eventual faci \u015fi o simulare pe calculator, abia la final construie\u015fti. A alege s\u0103 nu gre\u015fe\u015fti reteaz\u0103, desigur, posibilit\u0103\u0163ile de exprimare, oblig\u00e2nd la a alege fix acele drumuri care sunt sigure. Construc\u0163ia unei centrale nucleare nu poate fi l\u0103sat\u0103 \u00een sarcina abord\u0103rii de la primul punct, acel trial-and-error<\/span> drag creativilor. S\u0103 numim aceast\u0103 modalitate de g\u00e2ndire “inginereasc\u0103”.<\/p>\n

G\u00e2ndirea inginereasc\u0103 reclam\u0103 creativitate \u00een momentul c\u00e2nd dep\u0103\u015fe\u015fti domeniul cunoa\u015fterii. De\u015fi tu \u015ftii sigur c\u0103 o ma\u015fin\u0103 numeric\u0103 poate rezolva func\u0163ia lui Ackermann cu parametrii (2, 2) \u015fi rezultatul este reprezentabil prin date native, totu\u015fi rezolvarea func\u0163iei cu parametrii (10, 9) va oferi un rezultat at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t trebuie inventate noi modalit\u0103\u0163i de stocare pentru el. Un om obi\u015fnuit a g\u00e2ndi matematic \u00eencepe prin a-\u015fi pune problema limitelor domeniului \u015fi abia apoi \u00eencearc\u0103 o rezolvare practic\u0103.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte g\u00e2ndirea creativ\u0103 reclam\u0103 disciplin\u0103 pentru a putea progresa \u00een cunoa\u015ftere. Dup\u0103 o perioad\u0103 de acumulare \u00een dev\u0103lm\u0103\u015fie este nevoie de o sta\u0163ionare \u015fi organizare a masei de cuno\u015ftin\u0163e astfel dob\u00e2ndite. F\u0103r\u0103 organizare este perfect posibil s\u0103 ajungi a scrie \u00een limba englez\u0103 texte \u00eentregi f\u0103r\u0103 acord \u00eentre subiect \u015fi predicat sau gre\u015find \u00een\u0163elesul expresiilor (verific\u0103 asta afar\u0103<\/span>!). Disciplina necesar\u0103 poate fi ori din surse interioare ori impus\u0103 (spre exemplu prin intermediul unei \u015fcoli) – \u015fi adeseori reclam\u0103 existen\u0163a unei persoane capabile s\u0103 explice conceptele teoretice prea grele.<\/p>\n

Ve\u0163i spune c\u0103 m-am apucat s\u0103 v\u0103 descriu eviden\u0163a banal\u0103. Hai atunci s\u0103 cuget\u0103m \u00eempreun\u0103 la o problem\u0103 practic\u0103:<\/p>\n

De ce rom\u00e2nul mediu prefer\u0103 s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 o chestiune \u00een termenii lui “merge \u015fi-a\u015fa”? De ce oriunde exist\u0103 o Dacie 1310 cu capota ridicat\u0103 se g\u0103sesc imediat \u015fi 5 b\u0103rba\u0163i \u00een jurul ei care s\u0103 “\u015ftiu eu sigur<\/span>” ce are? Din 5 oameni r\u0103sar 5 solu\u0163ii diferite, ce-i aici, Congo? Eu unul suspectez o abordare idioat\u0103 a meseriei, sincer.<\/p>\n

Modul cum se adreseaz\u0103 problema pred\u0103rii Limbii Rom\u00e2ne la nivel de gimnaziu \u015fi liceu teoretic pare a-mi da dreptate: mult prea rar este \u00eencurajat elevul s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 pe cont propriu, \u00een schimb se ofer\u0103 solu\u0163ii predefinite pentru probleme care mai degrab\u0103 ar cere creativitate. Analiza unui text literar cere, desigur, cuno\u015ftin\u0163e tehnice – curente literare, figuri de stil, tehnici precum alitera\u0163ia, pe scurt buc\u0103\u0163ele de cunoa\u015ftere ce pot fi aplicate diverselor instan\u0163e de text. Dar pe l\u00e2ng\u0103 asta ar fi nevoie \u015fi de o cantitate de opinie personal\u0103, un spa\u0163iu \u00een care s\u0103 poat\u0103 spune \u015fi elevul Ionescu din Cuca M\u0103c\u0103ii c\u0103 “mie mi se pare pueril\u0103 poezia Peste v\u00e2rfuri”. Sau c\u0103 i se pare banal\u0103. \u00cen lipsa acestui spa\u0163iu de exprimare se instaureaz\u0103 un fel de realitate paralel\u0103, \u00een care omul-elev nu reprezint\u0103 dec\u00e2t o ma\u015fin\u0103rie incapabil\u0103 de g\u00e2nduri proprii. O realitate \u00een care adev\u0103rul vine din Manuale. Nu a\u015fa se \u00eencurajeaz\u0103 oamenii liberi ..<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte – a\u0163i v\u0103zut vreodat\u0103 cum se face “practica” la liceele industriale? O bere la omul cu practica \u015fi s-a rezolvat problema. Ar trebui elevii unui liceu de telecomunica\u0163ii s\u0103 \u015ftie a lega fire pe st\u00e2lpi? Ei, a\u015f, doar n-o s\u0103 stea cineva dup\u0103 at\u00e2\u0163ia elevi s\u0103-i supravegheze s\u0103 fac\u0103 totul corect \u015fi apoi s\u0103-i mai \u015fi pedepseasc\u0103 cumva. \u00cen timp ce unii \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 operele literare nu sunt analizabile de c\u0103tre ei \u00een\u015fi\u015fi, al\u0163ii \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 anumite chestiuni strict tehnice pot fi abordate prin ghiceal\u0103, “\u00eei dai 3 ciocane \u015fi-\u015fi revine<\/span>“. Doar n-o s\u0103 cite\u015fti manualul \u00eenainte s\u0103 te apuci s\u0103 dezasamblezi ceva, fereasc\u0103 Sf\u00e2ntu’.<\/p>\n

\u00cenceputul abord\u0103rii creative este, desigur, s\u0103 te joci. E ok s\u0103 \u00eencerci a face un castel din cuburi c\u00e2nd e\u015fti copil, \u015fi e ok s\u0103 sprijini \u00eentreg castelul pe 2 piloni. Dar mai apoi trebuie s\u0103 descoperi c\u0103 e nevoie de minim 4 piloni, preferabil mai mul\u0163i; foarte preferabil este s\u0103 \u00eenve\u0163i de ce este nevoie de o baz\u0103 solid\u0103. Pe de alt\u0103 parte, oamenii “tehnici” ai no\u015ftri \u00eenva\u0163\u0103 strict prin experimentare, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a \u00eencerca vreodat\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 de ce mama dracului se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Nici m\u0103car medicina nu face o excep\u0163ie prea mare aici – exist\u0103 posibilitatea ca merg\u00e2nd la 4 medici s\u0103 \u0163i se pun\u0103 3 diagnostice diferite. Uneori chiar \u015fi opticieni diferi\u0163i sunt capabili s\u0103 gre\u015feasc\u0103 dioptrii cu varia\u0163ie peste acel 0,5 admisibil.<\/p>\n

Exist\u0103 vreo solu\u0163ie la problema de fa\u0163\u0103? Desigur, seriozitatea. \u015ei din partea educatorilor \u015fi din partea celor supu\u015fi educ\u0103rii. Care sunt \u015fansele ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple v\u0103 las pe dumneavoastr\u0103 s\u0103-mi spune\u0163i.<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Exist\u0103 dou\u0103 modalit\u0103\u0163i de a aborda procesul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii: ori alegi s\u0103 faci erori \u015fi s\u0103 le corectezi apoi, ori alegi din prima s\u0103 nu gre\u015fe\u015fti. Prima abordare se rezeam\u0103 pe observa\u0163ia c\u0103 un lucru necunoscut st\u00e2rne\u015fte frica. Omul (\u00eenv\u0103\u0163\u0103celul) alege un unghi de atac \u015fi \u00eencepe s\u0103 lucreze la a descifra regulile domeniului. A\u015fa \u00eenva\u0163\u0103 …<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":{"0":"post-2159","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","6":"category-fara","7":"anons"},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2159","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2159"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2159\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2161,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2159\/revisions\/2161"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2159"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2159"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2159"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}