{"id":2248,"date":"2011-09-25T22:09:31","date_gmt":"2011-09-25T19:09:31","guid":{"rendered":"http:\/\/daimon.me\/blog\/?p=2248"},"modified":"2011-09-25T22:09:31","modified_gmt":"2011-09-25T19:09:31","slug":"un-obiect-de-forma-falica-ce-conduce-lumea","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/daimon.me\/blog\/2011\/09\/un-obiect-de-forma-falica-ce-conduce-lumea\/","title":{"rendered":"Un obiect de form\u0103 falic\u0103 ce conduce lumea"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Orice om are un orizont intelectual; cu trecerea timpului acest orizont se \u00eengusteaz\u0103, \u00een final ating\u00e2nd dimensiunile unui punct. Atunci respectivul om spune: Acesta este punctul meu de vedere.<\/p>\n<\/blockquote>\n

E drept, e glum\u0103. Da’ e \u015fi o chestie a dracului de adev\u0103rat\u0103.<\/p>\n

Cum cre\u015fte un om? Fizic, desigur. Intelectual, uneori. C\u00e2t cre\u015fti fizic? C\u00e2t dicteaz\u0103 propriul corp \u015fi substan\u0163ele lui, omul av\u00e2nd influen\u0163\u0103 asupra fenotipului \u00eens\u0103 av\u00e2nd pu\u0163in spre deloc asupra genotipului.<\/p>\n

Dar c\u00e2t poate cre\u015fte intelectul? Teoretic nu exist\u0103 o limit\u0103. Exist\u0103 (desigur) limite fizice – c\u00e2t\u0103 informa\u0163ie poate omul procesa per unitatea de timp, c\u00e2t de capabil de abstractizare este individul, c\u00e2t \u00eei conteaz\u0103 experien\u0163ele fizice \u00een compara\u0163ie cu teoria, ce fel de stimuli prefer\u0103 \u015fi cantitatea de material la care are acces pe acel canal, durata de via\u0163\u0103 a omului \u015fi num\u0103rul de ore petrecute studiind, etc etc.<\/p>\n

Dar, dar! cel mai important lucru este c\u0103 omul poate \u00eenv\u0103\u0163a toat\u0103 via\u0163a. De ce n-o face? De ce se spune despre copii c\u0103 sunt capabili de orice \u015fi c\u0103 un c\u00e2ine b\u0103tr\u00e2n nu mai \u00eenva\u0163\u0103 trucuri noi? Poate pentru c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163atul doare, consum\u00e2nd el energie \u00eentru prestarea func\u0163iei cognitive. Creierul este cel mai mare consumator de energie<\/a> din corp, aproape o cincime din totalul disponibil. Omul european sau nord-american nu mai cunoa\u015fte constr\u00e2ngeri energetice precum un african, m\u00e2ncarea exist\u00e2nd din abunden\u0163\u0103; \u015fi totu\u015fi programarea mileniar\u0103 ne constr\u00e2nge \u00een acela\u015fi model care i-a constr\u00e2ns \u015fi pe str\u0103mo\u015fii no\u015ftri.<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u0163ii omul folose\u015fte func\u0163ia de \u00eenv\u0103\u0163are doar dac\u0103 are parte de stimuli mai puternici dec\u00e2t consumul. O promi\u0163\u0103toare Dian\u0103<\/a> ne explic\u0103 \u015fi anume care ar fi stimulii respectivi:<\/p>\n

.. \u00een fapt, \u00eencetarea durerii e pl\u0103cere, iar \u00eencetarea pl\u0103cerii e durere, deci \u00eentre cele dou\u0103 e loc fix doar c\u00e2t s\u0103 faci efortul s\u0103 ajungi de la una la alta<\/p>\n

pl\u0103cerea e morcovul fluturat \u00een fa\u021b\u0103, iar durerea e sula \u00eenfipt\u0103 \u00een coaste, deci cea care te face s\u0103 mergi \u00eenainte.<\/p><\/blockquote>\n

Copii fiind \u00eenv\u0103\u0163\u0103m fiindc\u0103 altfel doare b\u0103taia primit\u0103 de la adul\u0163i. Adolescen\u0163i fiind unii \u00eenceteaz\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163a fiindc\u0103 stimulul negativ “b\u0103taie” r\u0103m\u00e2ne mai prejos dec\u00e2t stimulul pozitiv “admira\u0163ia grupului”. Adul\u0163i fiind continu\u0103m educa\u0163ia strict pentru c\u0103 ne a\u015fteapt\u0103 \u00een viitor morcovul unui salariu mai mare ce vine odat\u0103 cu diplomele ob\u0163inute. Exist\u0103 \u00een popula\u0163ie, desigur, \u015fi o categorie minuscul\u0103 ce deriv\u0103 pl\u0103cere strict din actul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii\/cunoa\u015fterii.<\/p>\n

De ce se opre\u015fte omul din \u00eenv\u0103\u0163at chestii? Pentru c\u0103 -simplu spus- dispare sula dintre coaste. Ai ajuns la un anume nivel, c\u00e2\u015ftigi o sum\u0103 constant\u0103, \u00ee\u0163i creezi un stil de via\u0163\u0103 pe acei parametri. Uzualul devine confortabil \u015fi confortul exclude riscul. Singurul motivant care ar putea r\u0103m\u00e2ne este curiozitatea, \u00eens\u0103 aceasta este o variabil\u0103 supus\u0103 educ\u0103rii; obi\u015fnuit fiind s\u0103 prime\u015fti r\u0103spunsuri \u00een loc s\u0103 le cau\u0163i este greu spre imposibil s\u0103 schimbi obiceiul – \u00een fond, efortul depus pentru c\u0103utare cere energie.<\/p>\n

Tot pe acest binom con-fort<\/span> \/ e-fort<\/span> se construie\u015fte \u015fi morala. Mai precis a\u015fa se construie\u015fte codul moral al individului (\u015fi prin agregare cel al societ\u0103\u0163ii<\/em>) – facem efortul s\u0103 \u00een\u0163elegem \u015fi apreciem efectele comportamentului X, el devine moral; comportamentul necunoscut Y devine imoral sau \u00een cel mai bun caz r\u0103m\u00e2ne lipsit de \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103. \u015ei \u00een spatele efortului necesar a \u00een\u0163elege teorema lui Pitagora \u015fi \u00een efortul depus pentru a studia homosexualitatea rezid\u0103 acela\u015fi principiu: nu ac\u0163ion\u0103m dac\u0103 nu avem o sul\u0103 \u00een coaste. E efort \u015fi cost\u0103! Energie!<\/p>\n

Cu un drum putem \u00een\u0163elege \u015fi de ce dureaz\u0103 at\u00e2t de mult s\u0103 schimbi ceva \u00eentr-o societate. Fiecare membru trebuie s\u0103 accepte s\u0103 priveasc\u0103 spre obiectul K, apoi fiecare membru trebuie s\u0103 depun\u0103 efortul de a \u00een\u0163elege cum func\u0163ioneaz\u0103 obiectul K, apoi cum se poate interac\u0163iona \u015fi ce efecte are obiectul K, iar abia la final se poate \u00eencepe o discu\u0163ie despre cum acel obiect ar fi bine s\u0103 fie asimilat \u00een cultura proprie. Vre\u0163i s\u0103 convinge\u0163i rom\u00e2nii c\u0103 e acceptabil\u0103 homosexualitatea? \u00cencerca\u0163i s\u0103 explica\u0163i de ce ar fi mai bun noul status-qvo dec\u00e2t actualul. \u00cencerca\u0163i asta \u00eentr-o societate m\u0103cinat\u0103 de interdic\u0163ii religioase \u015fi unor oameni care nu au cultura studiului individual ci care fac chestii pentru c\u0103 “a zis popa \/ primarul<\/a>“. V\u0103 desfid.<\/p>\n

Cu acela\u015fi drum putem \u00een\u0163elege \u015fi de ce vor unii oameni dictaturi sau regimuri autoritate: pentru c\u0103 vor o sul\u0103. \u00cen coaste. A\u015fa apar bancurile cu “v\u00e2nd \u0163ar\u0103, 2000 de ani parcur\u015fi, par\u0163ial func\u0163ional\u0103<\/em>” – \u00een urma experiment\u0103rii directe a efectelor lenei compatrio\u0163ilor. Sarcina cople\u015fitoare de a educa un popor pare mai u\u015for de f\u0103cut cu biciul, \u015fi cum poporul propriu nu-i exact cunoscut pentru zbirii proprii – iat\u0103, c\u0103ut\u0103m zbir str\u0103in. De ce-i privit cu admira\u0163ie Ceau\u015fe\u015fcu? Poate pentru c\u0103 a pus lene\u015fii la munc\u0103. De ce toat\u0103 suflarea intelectual\u0103 s-a bucurat in corpore c\u0103 Bacalaureatul de anul \u0103sta a fost administrat intransigent? Pentru c\u0103 elevii-s oameni \u015fi oamenii-s de la natur\u0103 lene\u015fi \u015fi efectele unei societ\u0103\u0163i de lene\u015fi cu diplom\u0103 PUT? Dram\u0103!<\/p>\n

~~<\/p>\n

Tr\u0103g\u00e2nd linie, \u00een fond totul se rezum\u0103 la \u00eentrebarea simpl\u0103 ce are fiecare om a \u015fi-o pune constant: “mai alergi?<\/em>“. C\u00e2nd te-ai oprit din schimburi cu mediul<\/a> \u00eencepi s\u0103 \u00eempietre\u015fti. Decazi. Mori. Te calc\u0103 viitorul \u00een picioare prin reprezenta\u0163ii lui de colectiv numi\u0163i generic copii. Copii care-s mai de\u015ftep\u0163i, mai deschi\u015fi \u015fi (cel mai grav lucru) diferi\u0163i. S\u0103-i facem deci o statuie lui Co\u015fbuc, poetul nepereche care iat\u0103 ne-a dat re\u0163eta<\/a>:<\/p>\n

O lupta-i viata; deci te lupta
\nCu dragoste de ea, cu dor.<\/span><\/p><\/blockquote>\n

C\u00e2nd te-ai oprit ajungi hum\u0103. Hran\u0103 gustoas\u0103 pentru cei ce vin din urm\u0103 …<\/p>\n

~~<\/p>\n

p.s. \u00eentregul e\u015fafodaj a f\u0103cut clic \u00een urma articolului lui R\u0103zvan Coloja<\/a> despre pro\u015fti<\/em><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Orice om are un orizont intelectual; cu trecerea timpului acest orizont se \u00eengusteaz\u0103, \u00een final ating\u00e2nd dimensiunile unui punct. Atunci respectivul om spune: Acesta este punctul meu de vedere. E drept, e glum\u0103. Da’ e \u015fi o chestie a dracului de adev\u0103rat\u0103. Cum cre\u015fte un om? Fizic, desigur. Intelectual, uneori. C\u00e2t cre\u015fti fizic? C\u00e2t dicteaz\u0103 …<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":{"0":"post-2248","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","6":"category-fara","7":"anons"},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2248","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2248"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2248\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2250,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2248\/revisions\/2250"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2248"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2248"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2248"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}