{"id":321,"date":"2009-01-16T00:59:00","date_gmt":"2009-01-16T07:59:00","guid":{"rendered":"http:\/\/daimon.me\/blog\/?p=321"},"modified":"2009-01-16T00:59:00","modified_gmt":"2009-01-16T07:59:00","slug":"legea-rezultatelor-descrescatoare","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/daimon.me\/blog\/2009\/01\/legea-rezultatelor-descrescatoare\/","title":{"rendered":"Legea rezultatelor descresc\u0103toare"},"content":{"rendered":"
\n
Presupunem o tarla de 1km p\u0103trat. Bun. Ar\u0103m \u015fi plant\u0103m un kil de semin\u0163e – whatever, s\u0103 zicem porumb. Din kilu’ \u0103sta ob\u0163ii o ton\u0103 de cucuruz. Also good. Bunul sim\u0163i spune c\u0103 dac\u0103 la anul plantezi dou\u0103 kile, ob\u0163ii dou\u0103 tone. Din ce \u00een ce mai bine. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd un lucru ciudat se \u00eent\u00e2mpl\u0103: \u00een loc s\u0103 ai parte de o cre\u015ftere liniar\u0103, produc\u0163ia \u00eencepe s\u0103 fie sub a\u015ftept\u0103ri. \u00cen loc s\u0103 ob\u0163ii 24 de tone din 24 de kile, ob\u0163ii doar 23,5. Iar pe m\u0103sur\u0103 ce investe\u015fti mai mult (25, 26 kilograme), produc\u0163ia continu\u0103 s\u0103 nu respecta cre\u015fterea liniar\u0103 constant\u0103 – ci ob\u0163ii rezultate diminuate (say, 23,8 \u015fi 24,4 tone). <\/div>\n
<\/div>\n
Asta pentru c\u0103 ai uitat o chestie: c\u0103 ai trecut de v\u00e2rf. O suprafa\u0163\u0103 suport\u0103 un num\u0103r ideal de plante – determinat de tipul solului \u015fi de m\u0103rimea plantelor. C\u00e2nd treci de v\u00e2rful acesta maxim, plantele \u00een plus se \u00eengr\u0103m\u0103desc, au \u015fanse mai mici de dezvoltare, \u015fi r\u0103pesc din cantitatea optim\u0103 de resurse a celorlalte. \u00cen continuare ob\u0163ii mai mult dec\u00e2t maximul, dar nu ob\u0163ii maximul din investi\u0163ie. Pe m\u0103sur\u0103 ce cre\u015fti input-ul, curba descendent\u0103 se ad\u00e2nce\u015fte, \u015fi \u00een final este posibil s\u0103 ob\u0163ii rezultate chiar mai proaste dec\u00e2t maximul.<\/div>\n
<\/div>\n
Un nene mai dur, Garett Hardin, afirm\u0103 c\u0103 declinul poate \u00eencepe c\u00e2nd resursa natural\u0103 este erodat\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi pierde capacitatea de a produce maximul. Exemplul lui, simplu de altfel, include o paji\u015fte \u015fi mai mul\u0163i fermieri, fiecare \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 maximizeze num\u0103rul de bovine pe care le are pe pajiste. \u00cen final paji\u015ftea devine stearp\u0103 \u015fi to\u0163i o sug.<\/div>\n
<\/div>\n
Alt exemplu, la fel de evident: o fabric\u0103 are o linie de produc\u0163ie cu 6 ma\u015fini \u015fi 3 muncitori, fiecare calificat pentru operarea a dou\u0103 din lan\u0163. Totul merge la maxim p\u00e2n\u0103 se defecteaz\u0103 ambele ma\u015fini ale aceluia\u015fi om, acesta \u00eentrerup\u00e2nd ciclul de produc\u0163ie pentru un timp dublu. Pasul logic este s\u0103 angajezi a.s.a.p. \u00eenc\u0103 3 oameni \u015fi s\u0103-i califici pe ma\u015fini, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ai maxim de produc\u0163ie \u015fi downtime minim. S-ar putea s\u0103 vrei s\u0103 mai pui un om pe ma\u015finile care solicit\u0103 operatorul, astfel \u00eenc\u00e2t unul din cei doi s\u0103 poat\u0103 lua pauz\u0103. Logic\u0103 simpl\u0103: dac\u0103 vei continua angaj\u0103rile prea mult, vei ob\u0163ine exact aceea\u015fi produc\u0163ie (ma\u015finile nu merg mai repede), dar cu costuri mai mari la salarii. Mai degrab\u0103 \u00eenfiin\u0163ezi o nou\u0103 linie, sau adaugi o ma\u015fin\u0103 \u015fi cre\u015fti nivelul de complexitate al produsului finit.<\/div>\n
<\/div>\n
Postulatul Khazzoom-Brookes spune clar: oric\u00e2t eficientizezi consumui unei resurse, cu at\u00e2t consumul la nivel macro, cre\u015fte. Eficientizarea consumului \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acea resurs\u0103 poate fi exploatat\u0103 mai eficient \u015fi \u00een cantit\u0103\u0163i mai mari, la acela\u015fi pre\u0163. Consecin\u0163\u0103 direct\u0103, pre\u0163ul per consumator scade, asta atr\u0103g\u00e2nd noi consumatori, m\u0103rind \u00een final utilizarea resursei. De asemenea se elimin\u0103 g\u00e2tuirile economice. Consumatorii de petrol erau la \u00eenceput \u0163inu\u0163i pe loc de localizarea pompelor de extrac\u0163ie. Ast\u0103zi discu\u0163iile se poart\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu conducte trans-continentale \u015fi trans-frontaliere…<\/div>\n
<\/div>\n
Unde vreau s\u0103 ajung, totu\u015fi? La universalitatea acestei legi a rezultatelor. <\/div>\n
<\/div>\n
Suntem o planet\u0103 cu resurse finite, popula\u0163ie \u00eentr-o lent\u0103 \u015fi stabil\u0103 cre\u015ftere, \u015fi noi fabrici ap\u0103r\u00e2nd zilnic. Orice om are nevoi de baz\u0103 \u015fi un set de nevoi dictat de societatea \u00een care tr\u0103ie\u015fte. Cantitatea de bunuri consumat\u0103 de omul anului 1950 se diferen\u0163iaz\u0103 clar de cea a omului anului 2009: consum\u0103m mai mult, \u015fi suntem educa\u0163i s\u0103 renun\u0163\u0103m mai repede la bunuri, arunc\u00e2ndu-le (recicl\u00e2ndu-le). Micu\u0163ul videoclip thestoryofstuff sugera c\u0103 resursele se vor termina primele, afectate de consumul \u00een continu\u0103 cre\u015ftere. Al\u0163ii sus\u0163in c\u0103 spirala ascendent\u0103 se opre\u015fte odat\u0103 cu dep\u0103\u015firea v\u00e2rfului de produc\u0163ie la petrol. \u00centr-adev\u0103r, ajunge o sc\u0103dere cu 10% a petrolului livrat zilnic \u00een lume, iar civiliza\u0163ia a\u015fa cum o \u015ftim s-ar duce dracului – \u00eencep\u00e2nd cu transporturile.<\/div>\n
<\/div>\n
Dar istoria imediat\u0103 a infirmat ambele ipoteze. Resurse finit\u0103 care s-a terminat prima dat\u0103 a fost cea UMAN\u0102. Suntem la limita consumului, arunc\u00e2nd tone de produse perfecte, doar pentru a le schimba cu ceva mai nou \u015fi mai trendy. Lu\u0103m \u00eemprumut de la banc\u0103 extrem de u\u015for, tot pentru bunuri \u015fi locuin\u0163e, garant\u00e2nd cu nimic altceva dec\u00e2t cu valoarea declarat\u0103 a altui bun. Muncim mai mult pentru a putea lua bani \u015fi deci credite mai u\u015for. Spiral\u0103 ascendent\u0103, totul ok. Dar pragul sus a fost atins fix la locuin\u0163e: num\u0103rul oamenilor cu adev\u0103rat eligibili pentru credite pe bune s-a terminat, \u015fi av\u00e2ntul b\u0103ncilor de a ob\u0163ine bani le-a determinat s\u0103 acorde credite \u015fi unor persoane cu posibili\u0163i reduse de a repl\u0103ti \u00eemprumutul. Unei popula\u0163ii despre care nu se putea spune (political-corectness, eh?) c\u0103 este s\u0103rac\u0103, needucat\u0103 \u015fi incapabil\u0103 de a repl\u0103ti ceva. Sau poate \u015fi populism tembel \u00een democra\u0163ia american\u0103. <\/div>\n
<\/div>\n
Totul ar fi \u00eenc\u0103 ok pe o pia\u0163\u0103 echilibrat\u0103, pe care po\u0163i s\u0103-\u0163i redob\u00e2nde\u015fti investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103, ca banc\u0103.<\/div>\n
<\/div>\n
Dar spirala descendent\u0103 \u00eencepe \u00een momentul \u00een care mul\u0163i oameni sunt for\u0163a\u0163i s\u0103 renun\u0163e la case. Acestea inund\u0103 pia\u0163a, prin urmare au o valoare cu mult sc\u0103zut\u0103. \u00cen Detroit, unde industria auto a suferit \u015fi ea un declin vizibil \u00een ultimii ani, po\u0163i cump\u0103ra case cu pre\u0163ul simbolic de $1. Lipsite de posibilitatea de a redob\u00e2ndi lichidit\u0103\u0163i, b\u0103ncile sunt for\u0163ate s\u0103 acorde credite noi mai atent. V\u00e2rful de produc\u0163ie al diverselor fabrici, atins \u015fi dobor\u00e2t din nou zilnic, este afectat de cea mai simpl\u0103 chestie: brusca lips\u0103 de cump\u0103rare a oamenilor lipsi\u0163i de creditele necesare. Urmeaz\u0103 disponibiliz\u0103ri din lips\u0103 de cerere, disponibiliza\u0163ii f\u0103r\u0103 putere de cump\u0103rare sunt nuli financiar, ba chiar risc\u0103 s\u0103 \u00eengroa\u015fe \u015fi r\u00e2ndul celor homeless, dac\u0103 aveau credite de locuin\u0163\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce criza se desf\u0103\u015foar\u0103, schimbarea demografic\u0103 \u015fi migrarea de la middle-class la p\u0103turi mai joase ale societ\u0103\u0163ii for\u0163eaz\u0103 industria serviciilor s\u0103-\u015fi reconfigureze priorit\u0103\u0163ile. Earth going the rabbit hole, in a nutshell. Fiind interconectate \u015fi depinz\u00e2nd de consumul inter-continental, nu sufer\u0103 doar U.S.A., ci \u015fi Asia sau Europa, societ\u0103\u0163i evoluate dependente de consum \u015fi tehnologie. Probabil \u00een aceste momente Africa o duce cel mai bine, neav\u00e2nd CE s\u0103 piard\u0103, mai exact. Ei \u00eenc\u0103 se distreaz\u0103 cu lipsa apei, holera, stuff like that.<\/div>\n
<\/div>\n
———————-<\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen ultimii ani s-a v\u00e2nturat mult termenul de sustainability – capacitatea de auto-sus\u0163inere a unei societ\u0103\u0163i. Bine\u00een\u0163eles, dac\u0103 depinzi de radiorile aduse cu vaporul din India, e\u015fti blocat. Dac\u0103 depinzi de textilele f\u0103cute \u00een China, e\u015fti \u0163intuit. Cu c\u00e2t distan\u0163a geografic\u0103 se m\u0103re\u015fte, cresc propor\u0163ional costurile \u015fi riscurile de transport. Nu v\u0103d nimic bun \u00een criza actual\u0103 – ultima a durat 6 ani lungi \u00een America. Dar este posibil ca, \u00een ceasul al 12lea, guvernele s\u0103 realizeze c\u0103 aceast\u0103 sustainability nu este o op\u0163iune, un plan dr\u0103gu\u0163 pe agenda ecologi\u015ftilor, nu un simplu deziderat cu \u00eemplinire c\u00e2nd-o-vrea-Dumnezeu, ci o necesitate stringent\u0103 a societ\u0103\u0163ii noastre. Pentru a evita o nou\u0103 criz\u0103 global\u0103 \u00een viitor, avem nevoie ACUM de reconstruirea societ\u0103\u0163ii pe baze foarte pragmatice \u015fi geografice. S-ar putea ca fructele exotice s\u0103 nu mai fie de g\u0103sit la magazinul din col\u0163, \u015fi nu ieftin – dac\u0103 nu le cre\u015ftem noi. S-ar putea s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 putem cre\u015fte doar dac\u0103 m\u0103rim popula\u0163ia constant, un nou v\u00e2rf fiind pe cale s\u0103 se ating\u0103 \u015fi aici, fie limit\u00e2nd necesit\u0103\u0163ile, plafon\u00e2nd spirala consumului.<\/div>\n
<\/div>\n
E bine? E comunism? E limitarea libert\u0103\u0163ii? Nu \u015ftiu. Natura e cel mai bun arbitru c\u00e2nd vine vorba s\u0103 balanseze speciile \u015fi necesit\u0103\u0163ile. Tigrul nu ucide pentru a pune la saramur\u0103, nici nu cultiv\u0103 pentru a umple hambarele. Doar noi, oamenii s\u0103lbatici, lumea agrar\u0103, mergem pe spirala ascendent\u0103 a p\u0103str\u0103rii resurselor, a cre\u015fterii popula\u0163iei ca rezultat, iar apoi o nou\u0103 cre\u015ftere a resurselor. Indienii au implementat controlul popula\u0163iei \u015fi n-au avut nici pe dracu – p\u00e2n\u0103 omul alb nu i-a terminat. Triburile primitive pe care le vedem \u015fi conserv\u0103m ast\u0103zi, fac exact acela\u015fi lucru: nu se dezvolt\u0103 dincolo de punctul unde nu se pot \u00eentre\u0163ine. Ei nu v\u0103d rostul necesit\u0103\u0163ii extinderii, dac\u0103 e\u015fti fericit a\u015fa cum e\u015fti. Doar \u00een civiliza\u0163ia noastr\u0103 s-au \u00eentins imperiile prin cuceriri, sau au inventat \u015fi ei prezevativul mai gros.<\/div>\n
<\/div>\n
Prin criza actual\u0103 vom trece, cumva. Dar se prefigureaz\u0103 altele, legate de petrol, ozon, suprapopulare, etcetera. Iar eu vreau s\u0103-mi tr\u0103iesc lini\u015ftit b\u0103tr\u00e2ne\u0163ile. E cazul s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m din gre\u015feli. <\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Presupunem o tarla de 1km p\u0103trat. Bun. Ar\u0103m \u015fi plant\u0103m un kil de semin\u0163e – whatever, s\u0103 zicem porumb. Din kilu’ \u0103sta ob\u0163ii o ton\u0103 de cucuruz. Also good. Bunul sim\u0163i spune c\u0103 dac\u0103 la anul plantezi dou\u0103 kile, ob\u0163ii dou\u0103 tone. Din ce \u00een ce mai bine. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd un lucru ciudat se \u00eent\u00e2mpl\u0103: …<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":{"0":"post-321","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","6":"category-fara","7":"anons"},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/321","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=321"}],"version-history":[{"count":0,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/321\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=321"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=321"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=321"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}