{"id":3430,"date":"2014-03-20T22:59:49","date_gmt":"2014-03-20T20:59:49","guid":{"rendered":"http:\/\/daimon.me\/blog\/?p=3430"},"modified":"2014-03-19T18:18:40","modified_gmt":"2014-03-19T16:18:40","slug":"feluri-de-exprimare","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/daimon.me\/blog\/2014\/03\/feluri-de-exprimare\/","title":{"rendered":"Feluri de exprimare"},"content":{"rendered":"
\n

Aminteam \u00eentr-un articol precedent despre profesorii<\/a> mei de englez\u0103.<\/em><\/p>\n

Mi-a r\u0103mas pregnant \u00een minte un anume moment al meu de \u015fcolar, o chichi\u0163\u0103 ce altfel ar trece neobservat\u0103. \u015ei anume:<\/p>\n

La limba rom\u00e2n\u0103 am fost mereu “bun”. Prin asta nu \u00een\u0163elegem vreun geniu, doar c\u0103 am avut r\u0103bdarea s\u0103 citesc c\u0103r\u0163i pe c\u00e2nd al\u0163ii jucau fotbal, \u015fi s\u0103 studiez concepte \u015fi algoritmi pentru a diseca \u00een buc\u0103\u0163i limba. Nu-i greu, dac\u0103 \u00een\u0163elegi timpurile verbale ai deja uneltele superficiale c\u00e2t s\u0103 construie\u015fti fraze care par complexe, iar folosind vocabularul ce-l achizi\u0163ionezi din c\u0103r\u0163i po\u0163i s\u0103 chiar \u015fi faci frazele s\u0103 sune interesant ((Sau pompos)). Mbun.<\/p>\n

Chestia e c\u0103 limba englez\u0103, a\u015fa cum era ea predat\u0103 la \u015ecoala General\u0103 Nr. 6, era o varz\u0103. \u015ei datorit\u0103 cantit\u0103\u0163ii ((Vechea mea problem\u0103 cu num\u0103rul mic de ore \u00een program\u0103.)), \u015fi datorit\u0103 audien\u0163ei ((Adic\u0103 eram bun pentru c\u0103 erau restu’ slabi, gen.)). Am f\u0103cut ceva gramatic\u0103 \u015fi c\u00e2teva compuneri de 3 paragrafe – dar nimic, nimic care s\u0103 fixeze limba \u00een minte sau s\u0103 fie de ajutor \u00een situa\u0163ii reale. Eram, cum s-ar spune, bun \u00een vid. Chestia asta s-a schimbat radical la liceu, pus sub presiune \u00eentregul meu corpus de “englez\u0103” s-a dovedit a fi o \u015fandrama \u015fubred\u0103 \u00een prima zi .. \u015fi s-a dus dracului de tot \u00een prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Am \u00eenv\u0103\u0163at ceva mai bine \u00eentre timp, nu-i vorb\u0103, da’ a fost un moment ..<\/p>\n

.. prin clasa a zecea sau a unsprezecea, nu mai re\u0163in. Cert este c\u0103 \u00eentre clasele a noua \u015fi a zecea am pus m\u00e2na<\/a> pe-un manual de gramatic\u0103, chestie ce mi-a folosit pentru a reconstrui bazele. Cu alte cuvinte, dac\u0103 \u00eenainte ziceam ce-mi venea \u015fi cum \u00eemi venea, cu rezultate evident dezastruoase, acum cel pu\u0163in puteam spune t\u00e2mpenii \u00eentr-o form\u0103 relativ coerent\u0103. Ok. Chiar dac\u0103 \u015fi-n general\u0103 se predase despre had had<\/em> \u015fi shifting tenses<\/em> c\u00e2nd schimbi diateza, dracu o re\u0163inut f\u0103r\u0103 s\u0103 am nevoie de o aplica\u0163ie practic\u0103 constant.<\/p>\n

Ei, av\u00e2nd rudimente de gramatic\u0103 \u015fi tot \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd chestii noi la clas\u0103, urm\u0103torul pas de f\u0103cut a fost \u00een direc\u0163ia vocabularului. Pentru mine a fost foarte frustrant s\u0103 \u015ftiu CE vreau s\u0103 spun \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00eentr-o fraz\u0103 cu 3-4 propozi\u0163ii subordonate, \u015fi s\u0103-mi ias\u0103 o mizerie la traducere, trainwreck<\/em> cum zic \u015fi englezii. \u015etiam c\u0103 ce iese \u00een englez\u0103 nu este exact ce vreau eu s\u0103 transmit. Realizam c\u0103 sunt ni\u015fte aproxim\u0103ri grosolane, de strungar \u00eencep\u0103tor. Habar n-aveam CUM pot face s\u0103 ias\u0103 mai bine.<\/p>\n

Momentul de care zicem .. realizarea a venit de la sine. Av\u00e2nd 3 materii predate \u00een englez\u0103, f\u0103c\u00e2nd teme \u00een limba aceea \u015fi citind \u00een timpul liber literatur\u0103\/ziare ((Din care nu vreau s\u0103 spun c\u00e2t pricepeam, c\u0103 mi-ar fi ru\u015fine)), ceva s-a “legat”. Pe la mijlocul clasei a zecea, \u00een mijlocul unui test la care scriam un eseu, m-am surprins c\u0103 nu m\u0103 puteam decide nicicum care anume sinonim s-ar potrivi mai bine \u00een fraza mea. Lucrul \u0103sta nu se mai \u00eent\u00e2mplase, p\u00e2n\u0103 atunci foloseam pur \u015fi simplu primul cuv\u00e2nt care p\u0103rea c\u0103 ar aproxima cel mai bine conceptul din discu\u0163ie. Surpriza c\u0103, b\u0103i, vocabularul \u00eemi \u00eeng\u0103duie o c\u00e2t de mic\u0103 varietate \u015fi fine\u0163e \u00een exprimare aproape m-a d\u0103r\u00e2mat de pe scaun. Chestiunea vine cam a\u015fa: chiar \u015fi \u00een rom\u00e2n\u0103, nu eram foarte atent la exprimare. Chiar \u015fi acolo foloseam termenii cum \u00eemi veneau la gur\u0103, \u00eens\u0103 rezultatele erau acceptabile pentru c\u0103 aveam \u00een subcon\u015ftient distinc\u0163ia dintre simboluri<\/em>. \u00cen englez\u0103 fiecare cuv\u00e2nt necunoscut era un simbol necunoscut, nu aveam op\u0163iuni pe c\u00e2mpurile semantice. \u00cen englez\u0103, \u00eens\u0103\u015fi posibilitatea<\/em> de a avea rezultate c\u00e2t de c\u00e2t acceptabile mi se p\u0103ruse necunoscut\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een fix momentul \u0103la.<\/p>\n

Spre exemplu, s\u0103 zicem c\u0103 vrei s\u0103 spui despre sentimente: e simplu s\u0103 spui c\u0103 e\u015fti sad<\/em>. Dar \u0103sta e un termen-umbrel\u0103 \u00een ambele limbi. Uneori situa\u0163ia e gri-uscat deci cheerless<\/em>, alteori persoana e depressed<\/em>. Uneori lucrurile sunt regrettable<\/em>, \u00eent\u00e2mplarea e tragic<\/em>, starea ta intern\u0103 e miserable<\/em>. C\u00e2mpul semantic al termenului “trist” e foarte larg, trebuie s\u0103-\u0163i alegi ce anume vrei s\u0103 reprezin\u0163i ((\u015ei \u00een subsidiar, cam \u0103sta e singurul cap de acuza\u0163ie s\u0103n\u0103tos \u00eempotriva manelelor: ciuntesc limba prin contopirea sensurilor cuvintelor, respectiv prin limitarea temelor abordate.)). Lucr\u00e2nd cu colegi englezi de ceva vreme, pot observa c\u0103 \u00een interac\u0163iunea cu rom\u00e2nii ei \u00eencearc\u0103 voit s\u0103 fac\u0103 aceea\u015fi chestie, s\u0103 restr\u00e2ng\u0103 paleta exprim\u0103rii p\u00e2n\u0103 la un minim unde sunt siguri c\u0103 rom\u00e2nii \u00eei vor \u00een\u0163elege; \u00een mintea mea, \u0103sta e un semn c\u0103 au \u00eent\u00e2lnit suficient de mul\u0163i rom\u00e2ni care \u00een teorie \u015ftiu englez\u0103, \u00eens\u0103 nu o englez\u0103 dincolo de minimul func\u0163ional.<\/p>\n

Practic vorbind, orice vorbitor al oric\u0103rei limbi arbitrare are de rezolvat dou\u0103 probleme esen\u0163iale: ce<\/em> spune, \u015fi cum<\/em> o spune. Acel “ce” se refer\u0103 la vocabular, care dup\u0103 cum spuneam trebuie s\u0103 fie suficient de larg \u00eenc\u00e2t s\u0103 ofere op\u0163iuni pe c\u00e2mpuri semantice grosier alese, incluz\u00e2nd fraze-tip, distinc\u0163ia de sens \u00eentre termeni ce altfel ar p\u0103rea similari, etc. Problema lui “cum” este una de sintax\u0103, gramatic\u0103 \u015fi \u00een general reguli de organizare a comunic\u0103rii conform cu practicile nativilor. Astea dou\u0103 chestiuni sunt primele importante dac\u0103 scopul este comunicarea .. hm, nu neap\u0103rat clar\u0103, c\u00e2t direct\u0103. C\u00e2t s\u0103 te po\u0163i \u00een\u0163elege aproximativ cu un om aleatoriu pe strad\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 elementele de baz\u0103 ((S\u0103 zicem c\u0103 alea ar fi ce-s apa \u015fi zarzavaturile pentru o ciorb\u0103)), mai sunt apoi de luat \u00een considerare \u015fi elementele care ajung s\u0103 dea savoare limbii: semnalizatorii de registru, termenii specializa\u0163i pe c\u00e2mpuri semantice din ce \u00een ce mai \u00eenguste, gramatica dus\u0103 la limitele ei de complexitate, expresiile specifice unor arealuri geografice limitate, referin\u0163ele culturale ((Asta incluz\u00e2nd pop culture, din p\u0103cate)) \u015fi inside jokes<\/em> – practic sarea, piperul \u015fi restul mirodeniilor ce fac ciorba s\u0103 fie bun\u0103. Carnea, elementul principal, ar fi ideile interesante ale vorbitorului.<\/p>\n

~*~<\/p>\n

Asta o fo’ introducerea.<\/p>\n

Pentru c\u0103, de fapt, toat\u0103 \u015fandramaua de idei e ceva banal \u00een evidentul ei, cel pu\u0163in a\u015fa sper. \u015ei totu\u015fi, \u015fandramaua are o ipotez\u0103 implicit\u0103, pe care nu mi-e clar dac\u0103 o observ\u0103 lumea. E iar\u0103\u015fi o observa\u0163ie evident\u0103 \u00een banalul ei, \u00eens\u0103 situa\u0163ia are r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci \u00een cele expuse dinsus.<\/p>\n

Ipoteza se afl\u0103 descris\u0103 la momentul c\u00e2nd spuneam despre “scris eseuri”. Scris. Discu\u0163ia se poart\u0103 despre scris, chiar dac\u0103 nu o spunem explicit niciunde. Metoda primar\u0103 \u015fi ini\u0163ial\u0103 de exprimare a simbolurilor a fost \u00eens\u0103, \u00een realitate, corpul. Fie c\u0103 indici spre gur\u0103 pentru a transmite foamea, fie c\u0103 sco\u0163i sunete guturale \u015fi-\u0163i mi\u015fti \u015foldurile ca s\u0103 spui c\u0103 vrei sex; indiferent c\u0103 prive\u015fti fix \u00een ochii interlocutorului pentru a-\u0163i ar\u0103ta st\u0103p\u00e2nirea de sine, sau c\u0103 la\u015fi umerii \u00een jos \u015fi capul \u00een p\u0103m\u00e2nt pentru a evita furia cuiva mai puternic. Corpul poate fi folosit pentru a transmite semnale analogice, \u015fi a fost folosit \u00een acest scop mii de ani \u00eenainte de inventarea grafiei \u015fi scrisului. Poate timp sute de mii de ani.<\/p>\n

Scrijelirea semnelor pe un suport material are avantajul notabil c\u0103 le p\u0103streaz\u0103 pe o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp. Tot scrijelirea ofer\u0103 ocazia de a da un corp ideii, \u015ftim clar ce transmitem \u015fi ce nu urm\u0103rind ce simbol este reprezentat \u015fi ce nu. Desigur, tot ceea ce spunea corpul trebuie acum redat explicit, fie direct printr-un simbol al scrierii fie indirect prin tonul constructului. Cum redai c\u0103 un personaj din roman este umil? Fie o spui direct cu vocea naratorului, fie descrii scena astfel \u00eenc\u00e2t cititorul s\u0103 poat\u0103 sub\u00een\u0163elege. Evident, este posibil ca autorul s\u0103 vrea s\u0103 spun\u0103 ceva iar cititorii s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 altceva, e mare problem\u0103 a artei de la facerea ei.<\/p>\n

V\u0103 aminti\u0163i poate despre discu\u0163ia de la orele de rom\u00e2n\u0103, vizavi de distinc\u0163ia dintre culturile majore \u015fi culturile minore. N-a\u0163i dat aten\u0163ie, cum mai nimeni nu d\u0103 chestiunii, pentru c\u0103 \u00een fond cui \u00eei pas\u0103? Noi tr\u0103im \u00eentr-o cultur\u0103 major\u0103 ((Relativ, cu aproxima\u0163ie, oarecum)), \u00een sensul c\u0103 ast\u0103zi producem \u015fi consum\u0103m simbolurile importante ale culturii prin intermediul scrisului. Am fost c\u00e2ndva o cultur\u0103 minor\u0103, produc\u00e2nd simboluri \u015fi reprezent\u0103ri despre lume prin intermediul dansului, picturii \u015fi \u00een general al exprim\u0103rii directe a trupului. Nu mai \u015ftim \u00eens\u0103 prea bine cum e aia, realiz\u0103m c\u0103 tot ce s-a p\u0103strat este un “ceva” vetust, credin\u0163e vechi ((\u015ei neinteresante, cum sunt toate supersti\u0163iile)) \u00eencastrate \u00een ni\u015fte moduri de exprimare care ne vin peste m\u00e2n\u0103. Nu m\u0103 crede\u0163i pe mine, \u00eentreba\u0163i un copil de clasa a opta, din orice comun\u0103 sau ora\u015f dori\u0163i.<\/p>\n

Chestiunea \u00een discu\u0163ie este c\u0103, totu\u015fi, exprimarea analogic\u0103 are calitatea de a fi fluid\u0103, \u00een timp real. Pe l\u00e2ng\u0103 asta, creierul uman este formatat de milenii de evolu\u0163ie pe acest tip de procesare, nu-l deranjeaz\u0103 foarte mult s\u0103 parcurg\u0103 \u015firuri de simboluri emise concomitent de multiple surse diferite; va ignora o parte, va arunca jum\u0103tate din ce consider\u0103 c\u0103-i neimportant, \u00eens\u0103 va prinde esen\u0163a a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Oricine a urm\u0103rit o discu\u0163ie \u00eentre fete c\u00e2t de c\u00e2t educate a observat lucrul \u0103sta, lupta subtil\u0103 dat\u0103 pe toate planurile \u00eentre rela\u0163iile subiacente dintre ele \u015fi modurile cum se exprim\u0103. O privire sarcastic\u0103, cuvinte alese potrivit, tonul vocii modulat de 3 ori \u00een aceea\u015fi fraz\u0103 .. o mini-dram\u0103 ce vi se desf\u0103\u015foar\u0103 live<\/em> \u00een fa\u0163a ochilor. Teatrul este, pe aceste coordonate, o marc\u0103 de v\u00e2rf a culturii minore; chiar dac\u0103 scenariul este \u00een scris, interpretarea este \u00een fa\u0163a ochilor. Nu degeaba se spune despre oameni c\u0103 “joac\u0103 teatru” c\u00e2nd \u00eencep s\u0103 mint\u0103 conving\u0103tor, nu?<\/p>\n

Se poate construi un e\u015fafodaj foarte complex, folosind doar uneltele de exprimare analogice. Totu\u015fi el \u00ee\u015fi are anumite limite \u00een capacitatea de a urm\u0103ri \u00een timp real a ascult\u0103torilor.<\/p>\n

Scrisul a spulberat totul \u00een cale, d\u00e2nd putin\u0163a oamenilor de a simboliza ceea ce altminteri ar fi greu de reprezentat, \u015fi de a parcurge vizual \u015firuri de simboluri \u00een ce ritm au ei nevoie. Nu m\u0103 crede\u0163i c\u0103 \u0103sta e lucru important? \u00cencerca\u0163i s\u0103-i dicta\u0163i cuiva o ecua\u0163ie de clasa a 12a f\u0103r\u0103 pauze, vede\u0163i c\u00e2t de bine v\u0103 urm\u0103re\u015fte.<\/p>\n

Desigur, scrisul a avut un \u00eenceput anevoios. Avem un nivel de complexitate \u00een plus, impus de existen\u0163a conven\u0163iilor de scriere; omul \u015ftie\u00a0 cuvintele necesare, \u00eens\u0103 descoper\u0103 uimit c\u0103 trebuie s\u0103 re\u00eenve\u0163e, s\u0103 fac\u0103 noi leg\u0103turi mentale \u00eentre litere \u015fi sunete, \u00eentre cuvintele scrise \u015fi rostirea lor. \u00cens\u0103 trec\u00e2nd peste acest hop, cu uneltele scrisului \u00eencepem s\u0103 reprezent\u0103m concepte din ce \u00een ce mai complexe, s\u0103 le men\u0163inem clare prin structurare. Mai o diagram\u0103, o noti\u0163\u0103 de subsol, un index de subiecte sau o list\u0103 de defini\u0163ii pentru conceptele complexe, scrisul devine rapid un dezm\u0103\u0163 al \u00eentregului univers reprezentabil. Poate c\u0103 exist\u0103 un motiv din care filosofia nu se transmite oral, iar antropologia modern\u0103 e \u00een c\u0103r\u0163i. Universul reprezent\u0103rilor \u015fi mai ales al cunoa\u015fterii cre\u015fte exponen\u0163ial.<\/p>\n

~*~<\/p>\n

.. nu mi- clar dac\u0103 discu\u0163ia asta conduce undeva anume. Am putea aminti aici de to\u0163i oamenii care prin “pot vorbi limba str\u0103in\u0103 cutare<\/em>” vor s\u0103 spun\u0103 c\u0103 “m-ar \u00een\u0163elege un str\u0103in c\u00e2nd \u00eei vorbesc, dac\u0103 dau foarte conving\u0103tor din toate m\u00e2inile”. Am putea vorbi despre oamenii care spun c\u0103 nu pricep matematic\u0103, de\u015fi e un sistem lipsit de ambiguit\u0103\u0163i; poate tocmai de aia? Creierul nu e formatat de la natur\u0103 s\u0103 lucreze cu simboluri nude. Putem acum s\u0103 urm\u0103rim o persoan\u0103 \u015fi s\u0103 vedem, de la distan\u0163\u0103, ce fel de metod\u0103 prefer\u0103 pentru a reprezenta realitatea. E interesant? Merit\u0103 periplul \u015fi efortul?<\/p>\n

Eu zic c\u0103 da.<\/p>\n

Eu zic c\u0103 da, pentru c\u0103 vedem cum \u00eencet-\u00eencet oamenii renun\u0163\u0103 la e\u015fafodajul scrisului. \u00centr-o vreme, a scrie era apanajul unei elite, costurile reproducerii imense, iar efortul depus \u00eentru perfec\u0163ionarea scrierii nu putea fi pl\u0103tit \u00een bani. Lucrurile s-au schimbat radical odat\u0103 cu ma\u015fina de imprimat, \u015fi s-au schimbat complet odat\u0103 cu internetul. Educa\u0163ia universal\u0103 ne asigur\u0103 c\u0103 oricine poate procesa simbolurile scrise numite \u015fi litere, iar costurile scrierii \u015fi citirii sunt fix 0. C\u00e2t cost\u0103 s\u0103 trimi\u0163i un sms, un e-mail, un tweet? Nimic. Prin urmare, oamenii nu au absolut nici un motiv s\u0103-\u015fi filtreze sau formateze scrisul, nu datorit\u0103 costurilor externe care existau \u00eentr-o vreme.<\/p>\n

Desigur, discu\u0163ia nu se poart\u0103 \u00een sensul dramatic-pl\u00e2ng\u0103cios c\u0103 “vai, se devalorizeaz\u0103 cultura<\/em>“. Nu se pune problema de a\u015fa ceva. Tinerii care ast\u0103zi scriu “luv my bae ((Ceva denaturare a lui “babe”, prin cultura negrilor dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fel))” n-ar fi scris nimic acum 50 de ani. Fie pentru c\u0103 ar fi fost ocupa\u0163i s\u0103 munceasc\u0103, fie pentru c\u0103 nu \u015fi-ar fi b\u0103tut c\u0103p\u015forul cu a concepe scrisori \u00eengrijite. Putem \u00eencerca o discu\u0163ie pe direc\u0163ia lui l’embrass du choix<\/em>, vezi-Doamne existen\u0163a mijloacelor ieftine ar \u00eempiedica unii tineri s\u0103 se dezvolte; mi se pare o idio\u0163enie, argumenta\u0163ie pe acela\u015fi calapod cu “existen\u0163a aparatelor foto portabile distruge Arta Fotografic\u0103”.<\/p>\n

Totu\u015fi, r\u0103m\u00e2ne discu\u0163ia de fond, \u015fi anume c\u0103 avem milioane de maimu\u0163e produc\u00e2nd milioane de litere \u015fi combina\u0163ii de idei, din care vasta majoritate inutile. Nu zic c\u0103 n-ar fi utile emiten\u0163ilor, \u00een sensul c\u0103-\u015fi exteriorizeaz\u0103 sentimentele, frustr\u0103rile \u015fi a\u015fa mai departe. Dar inutile lumii \u00een general, din motive evidente. Oamenii educa\u0163i exist\u0103 \u00een continuare, poate sunt mai greu de auzit ..<\/p>\n

Dar deja m\u0103 \u00eentind, a\u015fa c\u0103 voi l\u0103sa Cititorii Mai Inteligen\u0163i Ca Noi s\u0103 completeze ceea ce-i necesar.<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aminteam \u00eentr-un articol precedent despre profesorii mei de englez\u0103. Mi-a r\u0103mas pregnant \u00een minte un anume moment al meu de \u015fcolar, o chichi\u0163\u0103 ce altfel ar trece neobservat\u0103. \u015ei anume: La limba rom\u00e2n\u0103 am fost mereu “bun”. Prin asta nu \u00een\u0163elegem vreun geniu, doar c\u0103 am avut r\u0103bdarea s\u0103 citesc c\u0103r\u0163i pe c\u00e2nd al\u0163ii jucau …<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[41],"tags":[],"class_list":{"0":"post-3430","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","6":"category-societate-si-dezbateri","7":"anons"},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3430","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3430"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3430\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3808,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3430\/revisions\/3808"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3430"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3430"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3430"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}