{"id":532,"date":"2019-01-25T16:23:59","date_gmt":"2019-01-25T14:23:59","guid":{"rendered":"http:\/\/daimon.me\/aleph\/?p=532"},"modified":"2019-01-25T16:23:59","modified_gmt":"2019-01-25T14:23:59","slug":"in-ce-fel-ne-fute-social-media-in-aripa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/daimon.me\/aleph\/2019\/in-ce-fel-ne-fute-social-media-in-aripa\/","title":{"rendered":"\u00cen ce fel ne fute \u201esocial media\u201d \u00een arip\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Pentru context, un articol \u0219tiin\u021bific:<\/p>\n<blockquote><p><a href=\"https:\/\/guilfordjournals.com\/doi\/10.1521\/jscp.2018.37.10.751\">Limiting Social Media Decreases Loneliness and Depression<\/a><\/p><\/blockquote>\n<p>Cum vine asta?<\/p>\n<blockquote><p><b>Method:<\/b>\u00a0After a week of baseline monitoring, 143 undergraduates at the University of Pennsylvania were randomly assigned to either limit Facebook, Instagram and Snapchat use to 10 minutes, per platform, per day, or to use social media as usual for three weeks.<\/p>\n<p><b>Results:<\/b>\u00a0The limited use group showed significant reductions in loneliness and depression over three weeks compared to the control group. Both groups showed significant decreases in anxiety and fear of missing out over baseline, suggesting a benefit of increased self-monitoring.<\/p><\/blockquote>\n<p>Pare corect, la prima vedere.<\/p>\n<p>Nu sunt calificat s\u0103 explic de ce social media pare a fi toxic\u0103. \u00cens\u0103 pe de alt\u0103 parte, sunt calificat s\u0103 fac compara\u021bii!<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">*<\/p>\n<p>Fie un domeniu complet diferit de cel men\u021bionat dinsus. Hai s\u0103 ne g\u00eendim la &#8230; p\u00eeine.<\/p>\n<p>Ce \u0219tim despre p\u00eeine? C\u0103 este un aliment foarte, foarte vechi. Este o chestie care aproape sigur s-ar fi g\u0103sit \u0219i pe masa bunicii, \u0219i pe masa bunicii bunicii noastre, ba chiar \u0219i acum 20 de genera\u021bii tot p\u00eeine am fi g\u0103sit pe mas\u0103.<\/p>\n<p>Totu\u0219i nu toate p\u00eeinile sunt la fel. Acum 100 de ani, sau acum 200 de ani, p\u00eeinea din cuptor ar fi fost ceea ce ast\u0103zi numim \u201e<em>p\u00eeine integral\u0103<\/em>\u201d. A\u0219a, by default, singura chestie de pe pia\u021b\u0103. Ca s\u0103 explic mai bine:<\/p>\n<div id=\"attachment_533\" style=\"width: 450px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><a href=\"https:\/\/daimon.me\/aleph\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/Wheat-kernel_nutrition.gif\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-533\" class=\"size-full wp-image-533\" src=\"https:\/\/daimon.me\/aleph\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/Wheat-kernel_nutrition.gif\" alt=\"\" width=\"440\" height=\"487\" \/><\/a><p id=\"caption-attachment-533\" class=\"wp-caption-text\"><a href=\"https:\/\/commons.wikimedia.org\/wiki\/File:Wheat-kernel_nutrition.svg\">Anatomia unei seminte<\/a><\/p><\/div>\n<p>M\u0103cin\u00eend bobul de gr\u00eeu \u00een \u00eentregimea lui ob\u021binem chestia numit\u0103 \u201ef\u0103in\u0103 integral\u0103\u201d &#8211; iar din aceast\u0103 f\u0103in\u0103 ob\u021binem p\u00eeinea integral\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se macin\u0103 \u0219i \u00eenveli\u0219ul, \u0219i germenele, \u0219i &#8230; tot. P\u00eeinea ob\u021binut\u0103 astfel are o textur\u0103 anume, are o savoare anume.<\/p>\n<p>\u0218i totu\u0219i &#8230; p\u00eeinea clasic\u0103 a cam ajuns o raritate \u0219i-o specialitate, nu?<\/p>\n<p>De fapt, <em>ast\u0103zi<\/em> c\u00eend spunem p\u00eeine ne cam referim la un subset: p\u00eeinea alb\u0103. Tehnic vorbind tot p\u00eeine este, \u00eens\u0103 sufer\u0103 de ni\u0219te lipsuri, datorate ingredientului s\u0103u principal. F\u0103ina alb\u0103 este f\u0103cut\u0103 \u00een general din endosperma gr\u00eeului, partea din mijloc plin\u0103 de amidon. Nici nu se stric\u0103 la fel de repede, dar nici nu con\u021bine mare chestie util\u0103 pentru corp. \u00cempreun\u0103 cu alte avantaje ale producerii pe scar\u0103 industrial\u0103, p\u00eeinea alb\u0103 a devenit cvasi-ubicu\u0103. <sup><a href=\"#footnote_1_532\" id=\"identifier_1_532\" class=\"footnote-link footnote-identifier-link\" title=\"Apropo de care chestie, involu\u021bia p&icirc;inii este descris\u0103 &icirc;n context mai larg \u0219i pe Trilema. Din 2011.\">[1]<\/a><\/sup><\/p>\n<p>Cu alte cuvinte: franzela alb\u0103 a c\u00ee\u0219tigat r\u0103zboiul cu suratele ei. Termenul general a fost preluat cu japca de c\u0103tre un subset minor al s\u0103u.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">*<\/p>\n<p>Ce-ar fi dac\u0103 am aplica aceea\u0219i analiz\u0103 \u0219i no\u021biunii de comunicare?<\/p>\n<p>Acum 100 sau 1000 de ani oamenii comunicau a\u0219a cum puteau \u0219i ei. Vorbind cu vecinul peste gard. St\u00eend la un han, tr\u0103g\u00eend din pip\u0103 sau \u021bigar\u0103 \u0219i discut\u00eend. Scriindu-\u0219i scrisori lungi \u00een care se chinuiau s\u0103-\u0219i reflecte sentimentele \u0219i st\u0103rile. Ba chiar a\u0219 include \u0219i vorbitul la telefon aici, inven\u021bie recent\u0103 dar care \u00eenc\u0103 \u00eeng\u0103duie creierului s\u0103 proceseze un semnal analogic (vocea uman\u0103).<\/p>\n<p>Fix ca la discu\u021bia despre gr\u00eeu, \u0219i comunicarea asta are ni\u0219te subseturi. De exemplu, comunicarea digital\u0103 prin internet este un subset. Iar ca subset al subsetului, comunicarea depersonalizat\u0103 (<em>broadcasting<\/em>), \u00een care un om public\u0103 ceva, iar restul v\u0103d automat ce-a publicat. Cam ca pe un flux de twitter, sau de social media \u00een general.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">*<\/p>\n<p>P\u00eeinea hr\u0103ne\u0219te trupul. Comunicarea hr\u0103ne\u0219te &#8230; nu neap\u0103rat sufletul, dar mintea sigur. Omul e animal social, p\u00een\u0103 la urm\u0103.<\/p>\n<p>Social media este practic vorbind echivalentul troacei cu l\u0103turi. Este literalmente satana, min\u021bind frumos c\u0103-i acela\u0219i lucru cu obiectul pe care-l \u00eenlocuie\u0219te; doar c\u0103 nu, n-o face. Cum nici variantele anterioare nu reu\u0219eau s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 nimic &#8211; discu\u021biile prin e-mail sunt iar\u0103\u0219i un ersatz de comunicare, rezolv\u0103 poate 1\/4 din problema general\u0103, altminteri \u00eens\u0103 oamenii vor prefera mereu s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 \u00een persoan\u0103 sau m\u0103car la telefon.<\/p>\n<p>Ce-s emoticoanele \u0219i z\u00eemb\u0103ricii pentru mediul textual? O \u00eencercare de-a ad\u0103uga \u00eenapoi una din dimensiunile pierdute ale comunic\u0103rii analogice: sentimentele. Nu insist, \u0219ti\u021bi prea bine diferen\u021ba \u00eentre \u201e<span style=\"color: #800000;\"><em>Ia s\u0103 v\u0103d ce \u021bi-ai luat<\/em><\/span>\u201d \u0219i \u201e<span style=\"color: #800000;\"><em>Ia s\u0103 v\u0103d, ce \u021bi-ai luat? :p<\/em><\/span>\u201d. Doar c\u0103 \u00een vorbirea clasic\u0103 interesul se poate exprima fin \u0219i elegant direct din modula\u021bia vocii, \u00een timp ce textul trebuie \u00eemp\u0103nat cu simboluri ciudate. Sc\u00eerba se exprim\u0103 prin <span style=\"color: #800000;\">:-&amp;<\/span> , \u0219amd.<\/p>\n<p>Ce-i acel \u201e<em>Like<\/em>\u201d de pe Facebook? Ce-s toate acele \u201ethumbs up\/down\u201d de pe diverse saituri? Modalit\u0103\u021bi de-a recupera dimensiuni pierdute ale comunic\u0103rii. Eventual, dac\u0103 se poate, automatiz\u00eend reac\u021biile umane. Singura reac\u021bie pe care po\u021bi s-o ai la un clip pe Youtube este s\u0103 zici c\u0103 \u021bi-a pl\u0103cut sau nu, iar treaba asta afecteaz\u0103 algoritmii care decid relevan\u021ba clipului pentru al\u021bi oameni.<\/p>\n<p>Comunicare fragmentat\u0103. N\u0103ucitoare. Agregat\u0103 \u00een fluxuri, indiferent c\u0103 vorbin de un \u201ewall\u201d al Facebook sau de un simplu \u201efollowing\u201d pe Instagritter. Arunci un ochi \u0219i vezi cam care-i sentimentul general al oamenilor din jur. Buc\u0103\u021bele de via\u021b\u0103, t\u0103iate din contextul lor \u0219i l\u0103sate s\u00eenger\u00eend \u00een drum, poate le vede cineva. De aici se na\u0219te \u0219i acel \u201e<strong>f<\/strong>ear <strong>o<\/strong>f <strong>m<\/strong>issing <strong>o<\/strong>ut\u201d (FOMO): dac\u0103 omul se inund\u0103 singur cu un flux prea mare de informa\u021bii \u201ecomunicate\u201d de cei din jur, este foarte u\u0219or de construit impresia c\u0103 trebuie s\u0103 stai mereu conectat la \u021b\u00ee\u021ba platformelor de comunicare. P\u0103i nu? Propunerea diabolic\u0103 este c\u0103 <em>doar ele<\/em> te pot ajuta s\u0103 stai la curent, f\u0103r\u0103 ele ai fi pur \u0219i simplu pierdut.<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">*<\/p>\n<p>Nu \u0219tiu pe dumneavoastr\u0103, dar pe mine nu m\u0103 mir\u0103 deloc rezultatul studiului citat la \u00eenceputul articolului. Dec\u00eet a\u0219a hal de comunicare, mai bine f\u0103r\u0103. Omul decuplat de la robinetul cu rahaturi realizeaz\u0103 brusc c\u0103-i este mai bine f\u0103r\u0103 ele. Dar frica inculcat\u0103 de platforme este mare, iar obiceiul de-a verifica fluxurile devine de-a dreptul compulsiv dup\u0103 o vreme. Este ceva \u00een creierul nostru care ne face s\u0103 ne plac\u0103 informa\u021bia fragmentat\u0103.<\/p>\n<p>Cam asta. Bun venit \u00een lumea nou\u0103, sper c\u0103 nu doare prea tare.<\/p>\n----------<ol class=\"footnotes\"><li id=\"footnote_1_532\" class=\"footnote\">Apropo de care chestie, <a href=\"http:\/\/trilema.com\/2011\/progresul-tehnologic-si-scaderea-calitatii-vietii\/\">involu\u021bia p\u00eeinii<\/a> este descris\u0103 \u00een context mai larg \u0219i pe Trilema. Din 2011.<span class=\"footnote-back-link-wrapper\">[<a href=\"#identifier_1_532\" class=\"footnote-link footnote-back-link\">&#8617;<\/a>]<\/span><\/li><\/ol>----------","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pentru context, un articol \u0219tiin\u021bific: Limiting Social Media Decreases Loneliness and Depression Cum vine asta? Method:\u00a0After a week of baseline monitoring, 143 undergraduates at the University of Pennsylvania were randomly assigned to either limit Facebook, <a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/daimon.me\/aleph\/2019\/in-ce-fel-ne-fute-social-media-in-aripa\/\">&#8230; > > > > ><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"class_list":["post-532","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-eseuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/daimon.me\/aleph\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/532","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/daimon.me\/aleph\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/daimon.me\/aleph\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/daimon.me\/aleph\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/daimon.me\/aleph\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=532"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/daimon.me\/aleph\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/532\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":542,"href":"https:\/\/daimon.me\/aleph\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/532\/revisions\/542"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/daimon.me\/aleph\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=532"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/daimon.me\/aleph\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=532"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/daimon.me\/aleph\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=532"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}