{"id":1009,"date":"2010-05-20T04:01:16","date_gmt":"2010-05-20T01:01:16","guid":{"rendered":"http:\/\/daimon.me\/blog\/?p=1009"},"modified":"2010-05-30T04:52:07","modified_gmt":"2010-05-30T01:52:07","slug":"topuri-si-ierarhii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/daimon.me\/blog\/2010\/05\/topuri-si-ierarhii\/","title":{"rendered":"Topuri \u015fi ierarhii."},"content":{"rendered":"
\n

Aud \u015fi citesc de 1.000.000 de ori pe zi replici cel pu\u0163in asem\u0103n\u0103toare dac\u0103 nu identice cu asta: “nu m\u0103 intereseaz\u0103 topurile, nu sunt aici \u00een competi\u0163ie”<\/em>. \u00cen principal replica asta am v\u0103zut-o la diver\u015fi bloggeri, dar nici IRL nu e rar\u0103.<\/p>\n

A\u015f vrea s\u0103 stabilim ni\u015fte limite \u015fi ni\u015fte idei suficiente \u00een acest teren, un fel de axiome. Mi se pare c\u0103 se abuzeaz\u0103 de dulcea leg\u0103nare \u00een amatorism \u015fi inocen\u0163\u0103, de parc\u0103 ar fi ni\u015fte virtu\u0163i salvatoare. Deci:<\/p>\n

Natura universului<\/strong><\/p>\n

Nu conteaz\u0103 c\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 clasific\u0103m obiecte, oameni, ac\u0163iuni. C\u00e2t timp universul \u015fi reprezent\u0103rile din cadrul lui sunt m\u0103surabile prin una sau mai multe dimensiuni, el este dispus a fi ierarhizat. Pot clasifica balo\u0163i dup\u0103 dimensiuni \u015fi bumbac dup\u0103 calitate. Nu pot clasifica oameni \u00een \u00eentregul lor f\u0103r\u0103 s\u0103 inventez o ma\u015fin\u0103rie care s\u0103 parametrizeze via\u0163a uman\u0103; de\u015fi am avansat \u00een acest domeniu \u015fi \u00eencerc\u0103m s\u0103 definim omul ca pe un summum de pl\u0103ceri carnale plus o defini\u0163ie vag\u0103\u00a0 a “fericirii”, suntem departe de a fi epuizat subiectul.<\/p>\n

Ce este de re\u0163inut este c\u0103 ierarhia exist\u0103 \u015fi \u00een afara unui observator. Faptul c\u0103 nu s-a g\u0103sit nici un om timp de milioane de ani nu a \u00eempiedicat natura s\u0103 stabileasc\u0103 singur\u0103 \u015fi spontan c\u0103 un tigru pentru a nu muri de foame trebuie s\u0103 fie deasupra gazelei c\u00e2nd ordon\u0103m dup\u0103 viteza fugii. O frumoas\u0103 punere \u00een practic\u0103 a acestei idei este codul de onoare; un japonez va face seppuku chiar dac\u0103 dezonoarea lui nu este cunoscut\u0103 sau chiar dac\u0103 nim\u0103nui nu-i pas\u0103. Onoarea este un substantiv care se ata\u015feaz\u0103 verbului \u015fi nu contextului.<\/p>\n

Lem\u0103: orice univers cunoscut omului este ierarhizabil cel pu\u0163in par\u0163ial.<\/p>\n

Scopul ierarhiilor<\/strong><\/p>\n

Sigur, putem m\u0103sura fetele dintr-o clas\u0103 dup\u0103 \u00een\u0103l\u0163ime sau dup\u0103 notele la matematic\u0103, dup\u0103 c\u00e2te bile\u0163ele prime\u015fte \u00een ora de mate sau dup\u0103 timpii de la proba de rezisten\u0163\u0103. \u00cen func\u0163ie de ceea ce vrem s\u0103 afl\u0103m.<\/p>\n

Lu\u00e2nd \u00een considerare c\u0103 o ierarhie tot exist\u0103 indiferent c\u0103 vrem noi sau nu, tot ce ne r\u0103m\u00e2ne de f\u0103cut este s\u0103 ne observ\u0103m pozi\u0163ia \u00een ea. Spre exemplu ierarhiz\u0103m angaja\u0163ii c\u00e2nd vrem s\u0103 stabilim cine merit\u0103 promovat, cine \u0163inut \u015fi cine trebuie dat afar\u0103 pentru c\u0103 aduce doar balast. Pe mine nu m\u0103 intereseaz\u0103 absolut deloc c\u0103 exist\u0103 al\u0163i 6 colegi de echip\u0103 care-s \u015fi mai pro\u015fti ca mine. Conteaz\u0103 doar c\u0103 suntem cu to\u0163ii \u00een subsolul clasamentului \u015fi c\u00e2nd lanterna vine, o s\u0103 fim m\u0103tura\u0163i.<\/p>\n

Judecata asupra unui obiect din ierarhie se face \u00een raport cu clasa lui (vertical) \u015fi nu \u00een raport cu vecinii (orizontal), cel pu\u0163in \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103.<\/p>\n

Elementul mecanic<\/strong><\/p>\n

Pentru ca o analiz\u0103 s\u0103 aib\u0103 efect trebuie stabilit criteriul. Dac\u0103 Ghi\u0163\u0103 este primul din clas\u0103 la fug\u0103, degeaba m\u0103 \u00eembufnez c\u0103 eu sunt mai bun la s\u0103rituri; cui \u00eei pas\u0103? Sigur, inventivitatea uman\u0103 poate inventa ni\u015fte furci caudine de-a dreptul diabolice, seturi de condi\u0163ii cumulative sau mutual exclusive indescriptibil de rafinate. Spre exemplu, cine-i mai bun c\u00e2nt\u0103re\u0163, Coltrane sau Mingus? De ce? Cine-i mai bun gimnast, Nadia Com\u0103neci sau un street-dancer?<\/p>\n

Problema mecanicii este, bine\u00een\u0163eles, c\u0103 nu-i infailibil\u0103, ba chiar dimpotriv\u0103. Dac\u0103 io-mi pun \u00een g\u00e2nd s\u0103-l \u00eentrec pe Ghi\u0163\u0103 la vitez\u0103, pot spre exemplu s\u0103 fur startul. Dac\u0103 sunt ditamai trustul de pres\u0103 \u015fi vreau s\u0103 par\u0103 c\u0103-s cel mai citit, pot s\u0103 fac auto-refresh pe paginile cu \u015ftiri. Dac\u0103-s elev prost la chimie, copiez. \u00cen ierarhia real\u0103, eu tot dinjos sunt, doar am p\u0103c\u0103lit \u00eenscrisurile. Uneori conteaz\u0103, uneori o s\u0103 fiu pus s\u0103 alerg pe bune \u015fi-o s\u0103-mi dau duhul pe pist\u0103; sau poate vom termina liceul cu medii la care nu se mai uit\u0103 nici dracu, prin urmare decizia mea de a tri\u015fa \u0163ine exclusiv de codul moral propriu.<\/p>\n

Aplica\u0163ie de mecanic\u0103 : grupuri sociale<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 cum spuneam mai sus, dac\u0103 vrem ne putem inventa furci caudine pentru orice. Un bun exemplu este un grup social. Cum definim c\u0103-i Gheorghe primul? P\u0103i are succes la femei. Se \u00eembrac\u0103 cool. E serios. Glume\u015fte c\u00e2nd nu-i cazul s\u0103 fie serios. \u015etie problemele noastre. Lupt\u0103 pentru ele. E lider. Are un set de valori morale imposibil de distrus. Are bani. Are capacitatea de a face bani. E \u00eenv\u0103\u0163at.<\/p>\n

Alege\u0163i un num\u0103r aleatoriu de tr\u0103s\u0103turi de mai sus, acorda\u0163i-le ponderi \u015fi gata-i mixul: Gheorghii din fruntea clasamentului se vor schimba mai rar sau mai des, \u00een func\u0163ie de dorin\u0163a lor de a se auto-perfec\u0163iona \u015fi de a se conforma vrerii grupului.<\/p>\n

Partea interesat\u0103 este c\u0103 valoarea grupului d\u0103 valoarea liderilor. Scala calit\u0103\u0163ilor cuantificabile este \u00een continuare fix\u0103, \u00eens\u0103 calit\u0103\u0163ile definite de grup nu sunt. Prin urmare, un grup de oameni \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i va pre\u0163ui la r\u00e2ndul lui un \u00eenv\u0103\u0163at, la fel cum o ga\u015fc\u0103 de petrec\u0103re\u0163i va pondera factorul “cool” cu o rat\u0103 mult mai mare dec\u00e2t factorul “moral\u0103”; factorul “cool” \u00eens\u0103 nefiind moned\u0103 de schimb \u00een fa\u0163a unui alt grup c\u0103ruia \u00eei pas\u0103 de seriozitate sau de moral\u0103.<\/p>\n

Lem\u0103: Orice grup are liderii pe care \u00eei merit\u0103.
\nLema 2 : Un membru atipic al grupului fie se auto-exclude fie lupt\u0103 cu iner\u0163ia social\u0103.<\/p>\n

Societate<\/strong><\/p>\n

\u00cen principiu am putea spune c\u0103 societatea nu-i dec\u00e2t un grup de oameni asocia\u0163i \u00een vederea unui scop; sigur, e o aproximare grosolan\u0103, dac\u0103 nu v\u0103 satisface denumirea folosi\u0163i atunci “trib”, “ceat\u0103” sau “cetate”, vorbim de acela\u015fi lucru. Asocierea vine din cauze ancestrale, anume c\u0103 supravie\u0163uirea ca grup este mult mai u\u015foar\u0103 dec\u00e2t supravie\u0163uirea pe cont propriu.<\/p>\n

Ce vreau s\u0103 subliniez la societate este c\u0103 ea are mereu nevoie de un trezorier \u015fi de un conduc\u0103tor. Trezorierul pentru a \u0163ine bunurile comune, \u015fi conduc\u0103torul pentru a legifera deciziile majorit\u0103\u0163ii. \u015ei c\u0103 \u0103\u015ftia prin natura pozi\u0163iei lor trebuie s\u0103 fie mai tari ca restul, pentru a se feri de tenta\u0163iile puterii.<\/p>\n

O caracteristic\u0103 interesant\u0103 a grupurilor este c\u0103 interesul personal trebuie pus a priori \u00eenapoia interesului de grup. \u00cen acest sens, o ceat\u0103 \u00een care 10 v\u00e2n\u0103tori muncesc la prinderea animalului dar \u00een care 3 fur\u0103 jum\u0103tate din prad\u0103 se cheam\u0103 c\u0103-i inegal\u0103 \u015fi c\u0103 pe termen lung merge \u00een pierdere. Iar dac\u0103 acest comportament nu este pedepsit \u00een vremuri de \u00eenflorire, \u00een vremuri de foamete ho\u0163ii sf\u00e2r\u015fesc primii prin a fi arunca\u0163i \u00een pr\u0103pastie. Pare o compara\u0163ie simplist\u0103, \u015fi totu\u015fi ea este fundamentul vie\u0163ii politice.<\/p>\n

Observa\u0163ia 1 : Trebuie investit la fel de mult timp \u00een producerea bunurilor \u015fi \u00een gestionarea lor
\nObserva\u0163ia 2 : O societate care nu poate produce lideri buni este ea \u00eens\u0103\u015fi viciat\u0103 la m\u0103duv\u0103
\nObserva\u0163ia 3 : Orice lider este coruptibil, asta nu-l face r\u0103u. Trebuie supravegheat.<\/p>\n

Lem\u0103 : Odat\u0103 enun\u0163at interesul grupului, exist\u0103 un cadru \u00een care performan\u0163a politic\u0103 a cuiva poate fi cuantificat\u0103 \u015fi judecat\u0103.<\/em><\/p>\n

Studiu de caz: Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n

S\u0103 lu\u0103m un exemplu modern, renovarea cl\u0103dirilor istorice. Timi\u015foara \u015fi Aradul renoveaz\u0103 5 cl\u0103diri din centru, dar restul problemelor din ora\u015f r\u0103m\u00e2n oarecum la o parte. La finalul mandatului, primarii vor veni \u00een fa\u0163a aleg\u0103torilor \u015fi vor sus\u0163ine c\u0103 “\u015fi-au f\u0103cut treaba”. Mutadis mutandis, aleg\u0103torii \u00eel vor demite pe cel al Timi\u015foarei \u015fi-l vor re\u0163ine \u00een func\u0163ie pe cel al Aradului.<\/p>\n

Problema nu este aici a scalei, fiecare a f\u0103cut aceea\u015fi treab\u0103. Problema este c\u0103 un ora\u015f de 350k de locuitori are altfel de preten\u0163ii fa\u0163\u0103 de unul de 100k (exemplu, nu \u015ftiu c\u00e2t are Aradul de fapt). Sigur, Gheorghe a reu\u015fit \u00een ora\u015ful lui s\u0103 fac\u0103 s\u0103 func\u0163ioneze canalizarea, termoficarea, transportul \u00een comun, administra\u0163ia oarecum \u015fi ba\u015fca a mai renovat c\u00e2te ceva. Dar dac\u0103 astea ar fi condi\u0163ii suficiente la Arad, la Timi\u015foara ar mai fi fost nevoie \u015fi de \u00eenc\u0103 5 parcuri, de locuri de parcare mai multe, de degrevarea traficului \u015fi de refacerea trotuarelor.<\/p>\n

Problema poate fi g\u00e2ndit\u0103 \u00een termenii unui schimb\u0103tor de viteze: am\u00e2ndoi au c\u0103lcat ambreiajul \u015fi au b\u0103gat\u00a0 \u00een accelera\u0163ie; problema este c\u0103 \u00een ora\u015ful mai mic, realiz\u0103rile acestea pot fi considerate ca viteza a 4a la tura\u0163ie de croazier\u0103, \u00een timp ce \u00een ora\u015ful mare lucrurile se vor sim\u0163i ca viteza a 2a supraturat\u0103.<\/p>\n

Strict pe scal\u0103, compara\u0163iile nu-\u015fi au rostul. Da, al\u0163ii au f\u00e2nt\u00e2ni arteziene \u00een centru, noi nu; who cares? \u00cen schimb, dac\u0103 al\u0163ii fac centuri de ocolire \u015fi noi facem gropi, se cheam\u0103 c\u0103 ei decoleaz\u0103 \u015fi noi tragem fr\u00e2na de m\u00e2n\u0103. Din acest punct de vedere un ora\u015f numit spre exemplu Bucure\u015fti putem considera c\u0103 merge \u00een marche-arriere. Valoarea agregat\u0103 are cuv\u00e2ntul final.<\/p>\n

Societate \u015fi art\u0103<\/strong><\/p>\n

Voi for\u0163a iar\u0103\u015fi defini\u0163iile pentru a nu m\u0103 \u00eentinde prea mult; arta este ceea ce r\u0103m\u00e2ne \u00een urma interac\u0163iunii omului cu Via\u0163a (unde via\u0163a poate fi perceput\u0103 filosofic, transcendent, dpdv religios, etc). Dac\u0103 pe omul primitiv \u00eel intereseaz\u0103 via\u0163a de v\u00e2n\u0103tor, picteaz\u0103 bizoni. Dac\u0103-l intereseaz\u0103 pl\u0103cerea, picteaz\u0103 s\u00e2ni \u015fi femei rubiconde.<\/p>\n

Arta \u00eentinde limitele vie\u0163ii, le pip\u0103ie, le \u00eencearc\u0103, le studiaz\u0103. Un artist define\u015fte noi c\u0103i pentru cei care-l degust\u0103, el inventeaz\u0103 lumi pline de via\u0163\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd realit\u0103\u0163ii s\u0103 se conformeze viziunii lui. Uneori o face, vezi ideile n\u0103stru\u015fnice ale lui Da Vinci. Un artist nu prive\u015fte la m\u00e2ine, ziua de m\u00e2ine o modeleaz\u0103 politicul; arta prive\u015fte peste, prive\u015fte la Poim\u00e2ine<\/em>, la decade \u00een dep\u0103rtare.<\/p>\n

Problema unui artist este aceea de contact cu realitatea. Tu, ca om, po\u0163i s\u0103 crezi c\u0103 ai inventat cea mai pizdoas\u0103 filosofie de pe p\u0103m\u00e2nt, \u015fi s\u0103 mori anonim. Po\u0163i scrie cel mai fain roman, \u015fi s\u0103-l haleasc\u0103 timpul. Poate e\u015fti descoperit peste 5 genera\u0163ii, poate<\/em>. Este de re\u0163inut c\u0103 un artist nu poate judeca societatea, el trebuie s\u0103 priveasc\u0103 \u00eenspre alte lumi. Prin defini\u0163ie, arta nu poate fi m\u0103surabil\u0103, cel pu\u0163in nu prin impactul ei viitor. Aia e o ghicitoare.<\/p>\n

<\/p>\n

Meta-blogging<\/strong><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Am evitat cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 s\u0103 ajung aici, tocmai pentru c\u0103 voiam s\u0103 dau absolut toate exemplele posibile \u00eenainte.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, de ce scrii pe blog? Unii spun c\u0103 din pl\u0103cere. Al\u0163ii pentru bani. Nici nu conteaz\u0103, de altfel. Conteaz\u0103 ce scrii.<\/p>\n

Unii \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 pres\u0103, copiaz\u0103 articole, scriu editoriale, caut\u0103 \u015ftiri. Al\u0163ii creeaz\u0103 pove\u015fti, nuvele, romane, proz\u0103 arhiscurt\u0103. Unii \u00ee\u015fi fac din blog jurnal, care \u00eentre noi fie vorba tot literatur\u0103 ajunge prin prisma timpului; poate nu literatur\u0103 valoroas\u0103, poate doar maculatur\u0103, dar \u00eencadrarea e clar\u0103.<\/p>\n

Ce au \u00een comun to\u0163i blogerii? Sunt m\u0103surabili. Orice text este m\u0103surabil, \u015fi-\u0163i pot spune despre el c\u00e2t de lung este, c\u00e2t de complex, c\u00e2te reac\u0163ii ai avut la el, dac\u0103 insi\u015fti m\u0103sur\u0103m \u015fi complexitatea comentariilor. M\u0103sur\u0103m c\u00e2te vizite ai, c\u00e2\u0163i al\u0163ii te men\u0163ioneaz\u0103, dac\u0103 textul apare \u00een pres\u0103, la TV sau \u00een alte medii din afara internetului. Num\u0103r\u0103m c\u00e2te persoane cu greutate interac\u0163ioneaz\u0103 cu textul t\u0103u.<\/p>\n

Sigur, tu Gheorghe vei spune c\u0103 “scrii de pl\u0103cere” \u015fi c\u0103-\u0163i stric\u0103m pl\u0103cerea dac\u0103 \u00eencepem s\u0103 m\u0103sur\u0103m. Nu-i problema noastr\u0103, dac\u0103 nu vrei s\u0103-\u0163i fie produsele m\u0103surate scrie \u00een Wordpad \u015fi \u0163ine sub parol\u0103; echivalentul \u0163inerii “la sertar” a romanelor adolescentine.<\/p>\n

Chestia este, desigur, c\u0103 de fapt Gheorghe ar vrea s\u0103 fie m\u0103surat, dar numai dintr-o parte, dac\u0103 se poate din profil. Sigur, textul lui nu-i chiar vizitat, dar ce-i trebuie lui vizitatori? El face art\u0103. Ok, are c\u00e2\u0163iva vizitatori, dar \u0103ia zic na\u015fpa. P\u0103i ar trebui s\u0103 nu-i m\u0103sur\u0103m vizitatorii, ci doar textul. Bun, dar textul nu este destul de bun \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie supus criticilor profesioni\u015fti. Eh, oricum n-ar \u00een\u0163elege ei. Oricum m\u0103sur\u0103m, Gheorghe inventeaz\u0103 o nou\u0103 scuz\u0103 sau un nou unghi.<\/p>\n

Acu’, singurul om care nu are nevoie de m\u0103sur\u0103tori e \u0103la care scrie pentru sine \u00eensu\u015fi. Artistul care d\u0103 afar\u0103 din preaplinul lui. Bezmeticul care scrie pentru c\u0103-l m\u0103n\u00e2nc\u0103 degetele, viitorul Paler ale c\u0103rui texte sunt un rod al zbaterii interne. Restul ciurdei, adic\u0103 noi restul, trecem frumos la m\u0103surat \u015fi c\u00e2nt\u0103rit. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, nu conteaz\u0103 s\u0103 fii primul mereu, \u00een nici un caz pe interneturi. Conteaz\u0103 doar ca oriunde ai fi, s\u0103 ac\u0163ionezi cu onoare. Orice zici pe blog, s\u0103 n-o faci cu rea-voin\u0163\u0103, manipul\u00e2nd.<\/p>\n

Da, pune poze cu c\u0103\u0163elul t\u0103u, dac\u0103 e\u015fti dispus s\u0103 investe\u015fti energia \u00een a \u0163ine blog pentru 10 vizite \u015fi 3 comentarii de genul “frumos cu\u0163u”. Scrie despre cum te-ai scobit \u00een fund, dac\u0103 asta \u00ee\u0163i place \u0163ie \u015fi consideri c\u0103 genereaz\u0103 reac\u0163ii valoroase pentru tine. Vorbe\u015fte-mi despre cum ai pierdut timp \u00een trafic, descarc\u0103-\u0163i nervii lega\u0163i de job, f\u0103 versuri despre Boc, scrie un serial despre \u00eent\u00e2mpl\u0103rile funny din via\u0163a ta. Nu citesc chiar totul cu pl\u0103cere, dar \u00een mod sigur privesc cu un z\u00e2mbet \u00eencerc\u0103rile.<\/p>\n

Important este c\u0103 ai scris, \u015fi c\u0103 se poate veni cu rigla \u00een urma blogosferei pentru a cuantifica. Pot m\u0103sura ce zice\u0163i, \u015fi pot deduce care-i nivelul nostru de \u00een\u0163elegere a politicii. Pot studia temele voastre favorite pentru a \u00een\u0163elege ce v\u0103 intereseaz\u0103. Suntem un grup. Interac\u0163iunea e prima important\u0103 \u00eentre noi.<\/p>\n

Un singur lucru nu face: nu min\u0163i, nu te vinde, nu-\u0163i p\u0103ta via\u0163a. Vom descoperi mai devreme sau mai t\u00e2rziu, \u015fi rigla vegheaz\u0103.<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aud \u015fi citesc de 1.000.000 de ori pe zi replici cel pu\u0163in asem\u0103n\u0103toare dac\u0103 nu identice cu asta: “nu m\u0103 intereseaz\u0103 topurile, nu sunt aici \u00een competi\u0163ie”. \u00cen principal replica asta am v\u0103zut-o la diver\u015fi bloggeri, dar nici IRL nu e rar\u0103. A\u015f vrea s\u0103 stabilim ni\u015fte limite \u015fi ni\u015fte idei suficiente \u00een acest teren, …<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":{"0":"post-1009","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","6":"category-fara","7":"anons"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1009","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1009"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1009\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1040,"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1009\/revisions\/1040"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1009"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1009"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1009"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}