{"id":3374,"date":"2013-06-19T16:39:44","date_gmt":"2013-06-19T13:39:44","guid":{"rendered":"http:\/\/daimon.me\/blog\/?p=3374"},"modified":"2014-09-02T03:27:52","modified_gmt":"2014-09-02T00:27:52","slug":"amintiri-din-liceu-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/daimon.me\/blog\/2013\/06\/amintiri-din-liceu-2\/","title":{"rendered":"Amintiri din liceu (2)"},"content":{"rendered":"
\n

(cu articolul precedent<\/a> se pare c-am atins la corazon c\u00e2\u0163iva fo\u015fti liceeni, chiar dac\u0103 \u00een principiu de alt\u0103 genera\u0163ie. M\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 nu stric\u0103 s\u0103 mai deap\u0103n ni\u015fte amintiri.)<\/em><\/p>\n

Articolul va fi, bine\u00een\u0163eles, dezl\u00e2nat. N-am idee cum l-a\u015f putea structura, \u015fi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nici n-am de ce s-o fac. Acestea fiind zise, s\u0103-i d\u0103m drumul.<\/p>\n

Am intrat la liceul Shakespeare \u00een 2003. O fo’ un soi de gre\u015feal\u0103 privind dinspre restul lumii \u00eenspre mine, ba chiar \u015fi dinspre mine \u00eenspre restul lumii. Unii se a\u015fteptau s\u0103 \u00eencerc un Loga sau un Colegiul B\u0103n\u0103\u0163ean, sau .. \u00een fine, ceva mai de soi. Ceva aproape de cas\u0103, de ce nu? Un liceul Logos, care chiar dac\u0103 este penticostal totu\u015fi punea accent pe informatic\u0103 \u015fi matematici. Neah, astea nu m-au atras, chestie pe care ar fi trebuit s-o consider c\u00e2nd am decis s\u0103 continui la facultate de informatic\u0103 .. dar asta e deja alt\u0103 discu\u0163ie. Cu media peste 9 la Capacitate, cam toate op\u0163iunile erau pe mas\u0103.<\/p>\n

Eu nu \u015ftiam ce s\u0103 aleg, eram complet lipsit de idei. \u015etiam c\u0103 la Moisil n-am \u015fanse \u015fi nici n-a\u015f fi vrut, fugeam deja de efortul sus\u0163inut ca dracu’ de t\u0103m\u00e2ie. Restul .. \u00een Timi\u015foara sunt o m\u00e2n\u0103 de licee bune. CB are zvon c\u0103-i “de fi\u0163e”, Carmen Sylva (Pedagogic pe atunci) n-am vrut pentru c\u0103 mai fusesem \u00een primar\u0103 pe-acolo \u015fi amintirile nu erau pl\u0103cute, Calderon sau Lenau fiind axate pe limbi ce nu le prea cuno\u015fteam .. mnoa. Liceul C.D. Loga ar fi fost locul num\u0103rul 1 \u00een top. \u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut c\u0103 aveam o coleg\u0103 de clas\u0103 care voia musai la Shake, \u00een care scop urma s\u0103 dea un examen de evaluare a cuno\u015ftin\u0163elor. Noi eram o trup\u0103 de vreo 3 pu\u015ftani care-am tratat toat\u0103 chestiunea drept un soi de challenge<\/em>, a\u015fa c\u0103 \u00een b\u0103taie de joc ne-am prezentat \u015fi noi la examenul respectiv. Pe care eu l-am luat dintr-un noroc chior, pe puterile proprii dar cu o not\u0103 aproape de limita de jos (6,30 cred). Puteam \u00een continuare s\u0103 pun pe lista op\u0163iunilor Loga primul, dar am judecat simplu: b\u0103, ie\u015fi ceva anume<\/em> de acolo? P\u0103i nu. Noa bine, Shakespeare s\u0103 fie, m\u0103car faci englez\u0103.<\/p>\n

Uneori m\u0103 \u00eentreb cum pula am supravie\u0163uit tot lu\u00e2nd decizii de-astea la plesneal\u0103.<\/p>\n

~*~<\/p>\n

Am avut-o dirigint\u0103 pe Carmen Cotuna, \u015fi cred c\u0103 \u00eentr-un top 10 al lucrurilor bune care mi s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een via\u0163\u0103,\u00a0 chestia asta ar trebui \u015fi ea men\u0163ionat\u0103. Sigur, zvonurile despre ea erau dintre cele mai rele, ai fi zis c\u0103-i vorba de-un balaur ce scuip\u0103 foc pe n\u0103ri, nu de-un om cu toane \u015fi cu zile mai bune sau mai proaste ca orice alt om. Jum\u0103tate de clas\u0103 eram “externi” ((Adic\u0103 nu f\u0103cusem \u015fi \u015fcoala general\u0103 la Shakespeare.)) prin urmare eram praf la limba englez\u0103 ((Eu \u00een special, da, recunosc.)). Chestia asta a avut darul s-o scoat\u0103 din r\u0103bd\u0103ri \u00een primele 7 zile de la \u00eenceperea anului \u015fcolar, iar reac\u0163iile ei n-au avut dec\u00e2t darul s\u0103 ne ranforseze imaginea draconic\u0103 ce-o aveam deja \u00een minte.<\/p>\n

Eu am avut media 4 pe primul semestru, dup\u0103 ce \u00een \u015fcoala general\u0103 aveam \u00een general 9-10. Pur \u015fi simplu Cotuna tr\u0103ia \u00een universul ei propriu, \u00een care limba englez\u0103 este cea vorbit\u0103 de nativi, iar restul sunt ni\u015fte negrotei care pur \u015fi simplu o m\u0103cel\u0103resc. N-a spus niciodat\u0103 direct lucrul \u0103sta, dar a fost o senza\u0163ie at\u00e2t de pregnant\u0103 \u015fi at\u00e2t de evident\u0103 \u00eenc\u00e2t nu-\u0163i l\u0103sa loc de compromis. Nu \u015ftiu s\u0103 explic lucrul \u0103sta prea bine, dar lipsa op\u0163iunii pentru compromis mi se pare un “ce” nemaipomenit \u00een Rom\u00e2nia. \u015etiu c\u0103 f\u0103cea medita\u0163ii cu al\u0163i elevi, \u015ftiu c\u0103 pe unii \u00eei preg\u0103tea \u00een particular; nu m\u0103 intereseaz\u0103 aceste lucruri, at\u00e2ta vreme c\u00e2t a fost corect\u0103 cu majoritatea lumii. P\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi stilul ei de a preda \u00eemi r\u0103m\u00e2ne \u00een minte ca o mostr\u0103 de cum trebuie f\u0103cute lucrurile, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 sco\u0163i omu’ din bezna ne\u015ftiin\u0163ei \u015fi-l aduci la ni\u015fte standarde medii ((Nu minime, medii.)). Trei ani de facultate \u015fi mul\u0163i al\u0163i profesori \/ mentori \/ \u015fefi mai t\u00e2rziu, Carmen Cotuna cu felul ei r\u0103stit de a se exprima \u015fi adresarea demanding<\/em> r\u0103m\u00e2ne etalon. Unii colegi n-au suportat-o, desigur, o atitudine valid\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103.<\/p>\n

F\u0103ceam \u00een principal gramatic\u0103, dar \u015fi scriere de eseuri ((Sau “compuneri”, cum gre\u015fit le spun elevii.)), preg\u0103tire pentru CAE, c\u00e2teva dezbateri \u00een limba englez\u0103 sub presiune… S\u0103 fii prins f\u0103r\u0103 tem\u0103 era Groaznic, dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u015fi s\u0103 fii prins cu tema f\u0103cut\u0103 era la fel de groaznic; dac\u0103 te punea s-o cite\u015fti \u00een fa\u0163a clasei? Cu corecturile de rigoare f\u0103cute pe loc, evident, \u015fi must\u0103cind de \u00eenc\u00e2ntare c\u00e2nd descoperea gre\u015feli. Prin clasa a 11a deja ne obi\u015fnuisem, r\u00e2deam de gre\u015felile altora cu oarece camaraderie ((F\u0103r\u0103 r\u0103utate sau mali\u0163iozitate, \u00een general.)), ne corectam \u00eenainte de or\u0103, f\u0103ceam proofreading, testat ad-hoc cuno\u015ftin\u0163ele unul altuia … pe scurt, cultivasem atitudinea s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00een fa\u0163a cerin\u0163elor mari ((Cel pu\u0163in grupul meu de vreo 5 persoane. Nu bag m\u00e2na \u00een foc pentru restul clasei.)). Mi-e dor de atitudinea asta, \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi n-am mai reg\u0103sit-o niciunde ((Poate pe fain@, dar ..)).<\/p>\n

Pentru orele ei mi-am f\u0103cut mereu tema, chiar dac\u0103 asta a \u00eensemnat s\u0103 chiulesc de la rom\u00e2n\u0103 \u015fi s\u0103 stau \u00een laboratorul de informatic\u0103 pentru a scrie o compunere; unde de altfel am \u015fi f\u0103cut un schimb avantajos de informa\u0163ii cu un elev dintr-o clas\u0103 mai mare, eu \u015ftiind Pascal \u015fi el englez\u0103. La orele ei am \u00eendr\u0103znit s\u0103 folosesc formul\u0103ri mai fistichii, \u015ftiind c\u0103 voi primi o critic\u0103 onest\u0103 \u015fi eventual o formulare mai adecvat\u0103 dac\u0103-i cazul. Mi-a r\u0103mas \u00een minte cum \u00eei spunea, \u00een anul c\u00e2nd f\u0103ceam preg\u0103tire CAE, unei colege: “Natalia, tu po\u0163i s\u0103 scrii mai bine de at\u00e2t. Te limitezi pentru c\u0103 \u0163i-e fric\u0103 s\u0103 gre\u015fe\u015fti..<\/em>“. Mi se pare c\u0103-i o lec\u0163ie adecvat\u0103 pentru via\u0163\u0103: nu mereu e\u015fti pus \u00een fa\u0163a unor situa\u0163ii \u00een care trebuie s\u0103 ac\u0163ionezi conservator. Uneori situa\u0163ia \u00ee\u0163i \u00eeng\u0103duie s\u0103 tratezi totul ca pe o sal\u0103 de clas\u0103, \u00een care cei din jurul t\u0103u \u0163i-ar putea fi profesori, iar tu ai putea \u00eenv\u0103\u0163a ceva nou.<\/p>\n

~*~<\/p>\n

Cotuna nu a fost \u00eens\u0103 singura noastr\u0103 profesoar\u0103 de englez\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 specificul ei, am mai avut ore cu Felicia Ercu\u0163a. O doamn\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103, cu purtare destul de distins\u0103 zic eu, sau care \u00eencerca s\u0103 fie astfel. Am foarte pu\u0163ine informa\u0163ii despre persoana din spatele profesorului, nu am empatizat \u00een vreun fel, nu a rela\u0163ionat, doar \u015fi-a f\u0103cut meseria pe c\u00e2t de bine a putut \u015fi ea. De altfel, g\u0103sesc c\u0103 lucrul \u0103sta e cumva refreshing, <\/em>s\u0103 nu \u015ftii nimic despre profesor \u00een afara clasei. La unii se potrive\u015fte s\u0103 fie prieteno\u015fti ((Spre exemplu Filea Marius.<\/a>)), la al\u0163ii \u00eens\u0103 nu.<\/p>\n

Pot spune c\u0103 la orele ei citeam texte \u015fi le traduceam, de asta sunt sigur; ocazia era folosit\u0103 \u015fi pentru a \u00eenv\u0103\u0163a cuvinte sau structuri noi. Ea e vinovat\u0103 pentru interesul ce mi l-a s\u0103dit \u00een privin\u0163a traducerilor, acea ezitare a min\u0163ii \u00een fa\u0163a op\u0163iunilor de a reinterpreta sensul dintr-o limb\u0103 \u00een alta. Cum s\u0103 faci s\u0103 exprimi inexprimabilul? Cum s\u0103 faci s\u0103 transbordezi conceptele f\u0103r\u0103 s\u0103 le dai o form\u0103 diferit\u0103, ci p\u0103str\u00e2ndu-le intacte \u00een esen\u0163\u0103? Cum faci s\u0103 polizezi forma \u00eentregii m\u0103g\u0103rii, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0163i ias\u0103 un text care pare a fi fost construit la strung? Grele \u00eentreb\u0103ri, \u015fi dac\u0103-mi pare ceva r\u0103u este c\u0103 nu am avut ore cu ea dec\u00e2t doi ani.<\/p>\n

Mai aveam de \u0163inut \u015fi mini-speeches<\/em>, mini-discursuri, pe teme date de ea dinainte, f\u0103r\u0103 ajutorul noti\u0163elor sau altor materiale. N-am preg\u0103tit niciodat\u0103 dinainte vreun discurs a\u015fa cum cerea ea, mereu am fost t\u00e2mpitu’ care mergea complet impromptu<\/em>. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ce dracu s\u0103 \u015fi preg\u0103te\u015fti, c\u00e2teva vorbe ca s\u0103 umpli 5 minute? Las’ c\u0103 merge \u015fi \u00een direct. Mi-a fost un foarte bun feedback, chiar a\u015f fi curios s\u0103 privesc \u00een cataloagele vechi \u015fi s\u0103 verific dac\u0103-i cum \u00eemi amintesc eu .. o curb\u0103 ascendent\u0103 dinspre nota 6 \u00een medie, \u00eenspre 8 \u015fi pe-acolo. Amuzant oarecum, \u00eemi amintesc c\u0103 mi-a intervenit s\u0103-mi explice ea c\u0103 nu-i nici o diferen\u0163\u0103 de sunet \u00eentre o discotec\u0103 de acu’ 40 de ani \u015fi una de acum. Nu-i ca \u015fi cum s-au schimbat tehnologiile la difuzoare \u015fi mai ales gusturile publicului. P\u0103cat c\u0103 nu se inventase \u00eenc\u0103 dubstepul, s\u0103-i bag exemplul pe g\u00e2t.<\/p>\n

~*~<\/p>\n

\u00cen clasele a 11a \u015fi a 12a am avut profesoar\u0103 pe Adam \u00een loc de Ercu\u0163a. Din nefericire nu pot spune c\u0103 m-au \u00eenc\u00e2ntat orele ei, dovad\u0103 fiind c\u0103 nu i-am re\u0163inut numele mic. F\u0103ceam cic\u0103 “literatur\u0103 englez\u0103”, prin asta \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 citeam texte clasice \u015fi discutam pe ele folosind cuno\u015ftin\u0163ele literate de la orele de rom\u00e2n\u0103. O fo’ oarecum interesant ca subiect pentru mine, \u00eens\u0103 un stil s\u0103 zicem plicticos per total de a preda \/ interac\u0163iona. Ad\u0103ug\u0103m la mixul \u0103sta \u015fi o oarecare lips\u0103 de elasticitate \u00een a folosi limba \u00een care vorbea, \u015fi .. mnoa. Prefer s\u0103 tac dec\u00e2t s\u0103 zic prea multe din exces de zel. Am f\u0103cut \u015fi preg\u0103tire pentru sec\u0163iunea speaking a examenelor, munc\u0103 plicticoas\u0103 p\u00e2n\u0103 la Dumnezeu \u015fi \u00eenapoi. S\u0103 tot auzi adolescen\u0163i discut\u00e2nd despre Chestii, pretinz\u00e2nd c\u0103-s adul\u0163i; eu nu cred c-a\u015f rezista.<\/p>\n

Altfel, am avut \u00een fiecare an \u015fi profesori str\u0103ini. Spre exemplu, \u00een clasa a noua am avut-o pe Dorothy Elford, o persoan\u0103 cam la 40 de ani, micu\u0163\u0103 de statur\u0103, venit\u0103 din Anglia ((Amintirile din perioada aia sunt cam \u00eence\u0163o\u015fate. Totu\u015fi, privind retrospectiv, tipa nu avea accent irlandez sau sco\u0163ian sau orice altceva ie\u015fit din comun. Vorbea o englez\u0103 destul de curat\u0103, adecvat\u0103 chiar \u015fi mie care nu aveam exerci\u0163iul de a urm\u0103ri discurs live<\/em>.)). Pentru un moment prezen\u0163a materiei ei \u00een program\u0103 m-a panicat, v\u0103z\u00e2nd British History am avut impresia c\u0103 absolut toate subiectele vor fi cu predare \u00een englez\u0103; n-o fost cazul. \u00cemi amintesc de zecile de informa\u0163ii pe care le d\u0103dea, umpl\u00e2nd tabl\u0103 dup\u0103 tabl\u0103 cu scrisul ei m\u0103runt despre regii Angliei \u015fi cu cine s-au luptat ei. Orele ei \u00een primul semestru din clasa a noua au fost cel mai dificil moment pentru mine ca \u015fcolar; proasp\u0103t-ie\u015fit din gimnaziu, f\u0103r\u0103 absolut nici o abilitate de a urm\u0103ri coerent fluxul emis de ea. Totu\u015fi, totu\u015fi, am supravie\u0163uit cumva .. chit c\u0103 nu pot spune c-am re\u0163inut mare lucru din ce ne-a predat.\u00a0 Ba chiar am avut ocazia s\u0103 tri\u015fez \u015fi un profesor englez ((Ura!)), scriind “compuneri” copiate direct din sec\u0163iunea History a jocului Age of Empires : The Conquerors. Chiar am fost dat ca exemplu, cu lucrarea fiind “bine documentat\u0103”.<\/p>\n

Tot Elford este de vin\u0103 pentru pasiunea ce-am f\u0103cut-o pentru Asimov, organiza sesiuni de \u00eemprumut din mini-biblioteca ei personal\u0103, chiar \u015fi peste var\u0103. Am pus m\u00e2na pe A doua funda\u0163ie, am terminat-o pe ner\u0103suflate, am petrecut restul vacan\u0163ei de var\u0103 s\u0103p\u00e2nd la biblioteca jude\u0163ean\u0103 \u015fi British Library ((Care, spre ru\u015finea lor, n-aveau mai nimic de acest autor. Cred c\u0103 BJT aveau autobiografia omului, \u015fi doar c\u00e2teva din lucr\u0103rile mai cunoscute. Nu aveau \u00eens\u0103 seria Funda\u0163ia, doar un volum din 7.)).<\/p>\n

\u00cen clasa a zecea am avut-o profesoar\u0103 pe Kate Owen, cu o materie foarte vag\u0103, “British culture” sau ceva de genu’. O t\u00e2n\u0103r\u0103 ((\u00cen sensu’ c\u0103 sub 30 de ani, nu cu mult)) destul de deschis\u0103 \u015fi “fresh”,oarecum plictisit\u0103 c\u00e2nd venea vorba de predat, cu boyfriend prin Ungaria parc\u0103 ((Evident, fetele rela\u0163ionau cu ea pe tem\u0103, lol)). Relaxat\u0103 \u00een cerin\u0163e, mai vorbeam, mai f\u0103ceam un test, mai schimbam o b\u00e2rf\u0103 .. oricum, limba ce-o foloseam era \u0163inut\u0103 la standarde de c\u0103tre ceilal\u0163i profesori. A, mai o muzic\u0103 pus\u0103 pe casetofon \u00een timpul testelor, cred c\u0103 \u015fi asta am f\u0103cut.<\/p>\n

\u00centr-a 11a l-am avut profesor pe un foarte blajin tip din State, venit aici \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia. John (?) Stedman a predat istoria Statelor Unite, sau a \u00eencercat m\u0103car, c\u0103 altminteri rom\u00e2nii .. \u015fti\u0163i voi; omu’ venise formatat pe metoda de \u00eenv\u0103\u0163are pull<\/em> mai degrab\u0103 dec\u00e2t push<\/em>, ar fi trebuit noi s\u0103 facem munc\u0103 de cercetare \u015fi chestii. Sigur. Totu\u015fi orele au fost interesante, am mai aflat \u015fi noi despre constitu\u0163ia SUA, despre mi\u015fcarea de eliberare a negrilor, chestii de baz\u0103. Po\u0163i s\u0103 re\u00eenve\u0163i detaliile, important g\u0103sesc \u00eens\u0103 faptul c\u0103 a predat fundamentele. Nu-i clar dac\u0103 merit\u0103 s\u0103 aduci profesor din SUA pentru chestia asta, dar hey, nici misionarii nu se duceau \u00eentre barbari ca la petrecere. Din p\u0103cate n-am avut ore \u015fi cu so\u0163ia lui, Sarah … oricum, joviali am\u00e2ndoi ((Sarah a \u00eencercat s\u0103 \u0163in\u0103 un op\u0163ional de spaniol\u0103, complet neoficial. Cel pu\u0163in din clasa mea n-au mers dec\u00e2t vreo 2-3 fete.)).<\/p>\n

\u00cen clasa a doi\u015fpea am avut o profesoar\u0103 matur\u0103 ((Peste 30 dar sub 40, cred)) – Sarah Thompson<\/a>. Mi-o amintesc cu mare drag, fiind ea singura care s-a str\u0103duit s\u0103 \u00eenve\u0163e limba rom\u00e2n\u0103, m\u0103car ni\u015fte rudimente c\u00e2t \u00eei \u00eeng\u0103duiau \u015fi ei informa\u0163iile. Evident c\u0103 to\u0163i copiii din clasele mici au iubit-o pentru chestia asta, \u015fi a fost tragedie crunt\u0103 c\u00e2nd a plecat la finele anului. \u015etia s\u0103-i cear\u0103 femeii de serviciu s-o ajute, recuno\u015ftea \u00eenjur\u0103turile de baz\u0103, cuno\u015ftea despre caiet \u015fi “mi-am uitat pixul” .. ce s\u0103 mai ceri? Despre tehnica de predare nu pot spune multe chestii, re\u0163in c-am f\u0103cut ceva proiect “despre ora\u015f”, parc\u0103 un soi de mini-bro\u015fur\u0103 sau ceva de genu’. Chiar a fost un proiect la care o trup\u0103 de 6-7 oameni a reu\u015fit s\u0103 colaboreze c\u00e2t de c\u00e2t eficient, reie\u015find \u015fi cel mai stufos produs final din toata clasa. Unii-\u015fi f\u0103ceau temele la orele ei, chestie oarecum cool at\u00e2ta vreme c\u00e2t te puteai \u00eemp\u0103r\u0163i \u00een ambele direc\u0163ii \u015fi nu te preocupai overtly<\/em> de alte chestii.<\/p>\n

Sarah a plecat din Rom\u00e2nia spre a preda \u00een Rusia, unde a \u00eenv\u0103\u0163at limba rus\u0103 temeinic \u015fi chiar i-a pl\u0103cut enorm experien\u0163a. Am rev\u0103zut-o \u00eent\u00e2mpl\u0103tor dup\u0103 vreo 2 ani c\u00e2nd era \u00een trecere prin Timi\u015foara; aceea\u015fi femeie matur\u0103 \u015fi glumea\u0163\u0103, acela\u015fi stil englezesc.<\/p>\n

~*~<\/p>\n

Despre ceilal\u0163i profesori pe care i-am avut oi vorbi altc\u00e2ndva, ca s\u0103 nu m\u0103 \u00eentind aici prea tare.<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(cu articolul precedent se pare c-am atins la corazon c\u00e2\u0163iva fo\u015fti liceeni, chiar dac\u0103 \u00een principiu de alt\u0103 genera\u0163ie. M\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 nu stric\u0103 s\u0103 mai deap\u0103n ni\u015fte amintiri.) Articolul va fi, bine\u00een\u0163eles, dezl\u00e2nat. N-am idee cum l-a\u015f putea structura, \u015fi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nici n-am de ce s-o fac. Acestea fiind zise, s\u0103-i d\u0103m …<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[45],"tags":[],"class_list":{"0":"post-3374","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","6":"category-jurnal","7":"anons"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3374","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3374"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3374\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3908,"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3374\/revisions\/3908"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3374"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3374"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/daimon.me\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3374"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}