Blogul de față posedă un număr oarecare de categorii. Eu unul le folosesc destul de lax, în sensul că o categorie pur și simplu va grupa un număr de articole care au vag aceeași temă, sau același gen de influență.
Pentru curiozitatea onor publicului cititor, însă și pentru a-mi aminti eu care a fost scopul creării lor, fac o listă:
Recenzii, doar că mi se pare un titlu prea pompos.
Găsesc că discuțiile despre negoț, comerț, economie șamd merită o categorie separată. Și pentru că-s ele de interes separat, dar mai ales pentru a nu polua alte categorii.
Uneori fac chestii. Rareori merită și arătate altora, însă în rarele cazuri cînd se întîmplă .. în acest mod vor apărea pe blog.
Sună pompos. Nu este. Pur și simplu, uneori îmi vine cheful să rugem o idee pe îndelete. Ce rezultă, se învelește frumușel în paragrafe și se publică pe-aici.
Uneori joc diverse jocuri, mai digitale sau mai analogice, tot felul de chestii. Poate că unele merită menționate și altora. Poate că doar vreau eu să-mi notez ce jucam pe vremuri, să-mi reamintesc cîndva.
Despre mine, cu mine în rolul principal, ce cred, ce gîndesc, prin ce trec.
Chestiuni pe care nu-mi închipui de ce le-ați urmări, sincer să fiu.
Ce-am înțeles din … vreo carte. Sau meta-discuții despre diverse publicații.
Uneori scriu despre chestiuni care-mi par importante, însă doar în raport cu un trib foarte restrîns. Spre exemplu, „timișorenii”. Sau „românii”. Practic, articolele din categoria asta s-ar regăsi într-o categorie numită „Societate” pe un alt blog.
Dacă tot comit aroganța de-a numi spațiul românesc o lume mică, este musai și necesar să am deci cîteva lucruri de spus și despre restul lumii. Lumea aia mare, în care te pierzi dacă pășești prea ușor la drum. [1]
Privitor în vitrina internetului:
Eu unul nu scriu în gol, ci adesea pot spune că mă găsesc inspirat de alți oameni; alte articole; alți blogheri; alte texte. Judec, deci, că unii dintre ei merită o reacție.
Dacă un text se află în această categorie, se cheamă că voi vorbi mai pe larg despre una dintre sursele mele. Fie pentru a lăuda omul, fie pentru a critica. Ce-i clar e c-am trecut de simpla placiditate.
Uneori îmi tună cîte o idee. Poate nu o idee nouă întrutotul, însă nouă pentru mine, sau pentru cei care mă cunosc.
Se întîmplă un „clic” undeva, și brusc gîndurile încep a merge pe un nou făgaș. Aici notez aceste declicuri.
Uneori nu doar că privesc în vitrina internetului, ci încerc cu puterile mele să traduc una-alta, ba chiar să notez unele observații pe tema materialului tradus.
~*~
Evident, lista de categorii nu este bătută în cuie, ci va crește pe cît este nevoie.
----------- The road goes ever on, down from the door where it began. Now far ahead the road has gone, and I must follow, if I can, ….[↩]