Mă regăsesc într-un articol scris de Doru Șupeală pe tema „revistelor” tipărite și distribuite de marile supermarketuri. Știți, porcărille alea pe care se irosesc o grămadă de cerneluri, pentru a te anunța că pateul cel mai prost de pe raft e redus cu 0,3 bani.

Dar să-i dăm cuvîntul omului:

(..) Obiectivul acestor tipărituri este de a pune presiune pe clienți, de a influența în mod determinant psihicul consumatorilor, de a crea sentimentul de omniprezență, de putere, de dominare a pieței și de inexistență a alternativei. Mințile și viețile oamenilor sunt agresate, uneori chiar de două ori pe săptămână, de tiraje gigantice, mult supradimensionate, ale acestor broșuri, venind din partea a minim 5-6 comercianți diferiți.

Oamenii și locuințele lor sunt pur și simplu invadate, fără a li se cere permisiunea, fără a fi abordați doar cei care și-au exprimat acordul și fără a exista vreo aprobare a comunității sau a autorităților responsabile teoretic de calitatea vieții locuitorilor.

V-ați întrebat vreodată de ce, într-o scară de bloc cu 12 apartamente, sunt înghesuite cu forța câte 100-150 de broșuri ale Kaufland și tot atâtea ale lui Lidl, Penny Market sau Carrefour? Ce rost are avalanșa asta? Cui folosesc aceste teancuri de hârtie (nereciclată!), în volume mult mai mari decât numărul de locuințe?

Combate bine Doru. Așa-i, în războiul economic, nu mai agiți scutul și sabia, ci agiți materialele publicitare. deea nu-i nouă, a fost scrisă și-n 2011.

*

Mi se pare a fi genul de chestiune în care o mînă de oameni pot totuși să facă un pustiu de bine.

Bunica mea era avangardistă, lua revistele de genul și le punea la fundul găleții de gunoi, pe vremea cînd nu erau la modă sacii din plastic. Alți pensionari luau cu brațul ziarele „gratuite” de prin oraș, și le duceau acasă; probabil pentru a se șterge la fund cu ele, sau pentru a împacheta peștele în ele. Oricum, utilizări mult mai valoroase decît citirea unor astfel de materiale.

Acum e rîndul nostru. Dacă spermaketurile^[1] vor să pună presiune pe noi, hai să facem inversul. Ne putem pișa pe ei și reclamele lor.

Ce-ar fi dacă am lua brațul ăsta de reviste de la Kaufland Lidl Auchan Penny Selgros ORICARE supermarket, și am filma în direct dînd foc la porcărie? Cu haștag hashtag, frumos, elegant, cît să devină la modă să faci chestia asta. Să devină viral să-l arzi pe satana. Promit că este și catharctic oleacă, să vezi cum se mistuie și cum se scorojesc imaginile atît-de-îmbietor-desenate. Ne mai și îmbărbătăm că i-am scăpat pe vecinii noștri de povara de-a citi așa grozăvii de publicații.

Mi-ar plăcea să văd într-o zi prima pagină a Youtube, la secțiunea „Trending in Romania”, doar clipuri de genul. Clipuri cu Marea Vindecare Națională de Reclame.

E doar o idee.

----------

1. Sic![↩]

----------