Ante-cuvînt: articolul de față este o traducere după un articol în engleză în original. Traducerea este voit necizelată, în sensul în care traducătorul (eu) încearcă pe cît de mult posibil să capteze intenția originală a autorului, înțelegînd însă să își ia libertăți editoriale legate de forma textului acolo unde consideră că este nevoie pentru a reda mai cursiv și mai lesne de înțeles în română.
Disclaimer: see footnote [1]
*
decembrie 2024
Scriitori și a-scriitori[2]
În general mă feresc să fac preziceri despre tehnologie, însă de data asta mă simt destul de încrezător: în cîteva decade nu vor mai fi prea mulți oameni ce pot să scrie.
Printre cele mai ciudate lucruri ce le poți afla, în calitate de scriitor, este numărul oamenilor ce au probleme cu scrisul. Doctorii știu cam cîți [de puțini] pacienți au alunițe care-i îngrijorează; aitiștii[3] știu bine cîți alți semeni nu-s în stare nici să-și administreze echipamentele proprii[4]; scriitorii știu cît de mulți alți oameni au nevoie de ajutor cu scrisul.[5]
Motivul din care atîția oameni au nevoie de ajutor este că scrisul este dificil în mod fundamental. Pentru a scrie bine trebuie să gîndești limpede, iar a gîndi limpede este dificil.[6]
Și totuși scrierea este necesară în multe domenii de activitate, și cu cît mai prestigioasă este funcția, cu atît mai mult se reazemă pe exprimare în scris.[7]
Aceste două forțe aflate în opoziție deschisă[8] – așteptarea universală la știința de a te exprima în scris, respectiv dificultatea inerentă în a face lucrul acesta – creează o enormă presiune. De-asta se găsesc destule cazuri de profesori eminenți ce s-au dedat la plagiat. Lucrul care mă frapează cel mai mult la aceste cazuri este micimea furtului. Chestiile pe care le plagiază sunt de obicei platitudini intelectuale – genul de chestie pe care orice om cu ceva competență la scriere ar putea-o crea el însuși, fără efort. Ceea ce înseamnă că [profesorii] sunt sub-mediocri la scris[9].
Pînă mai ieri nu exista nici o supapă pentru toată presiunea asta creată de respectivele forțe aflate în opoziție. Puteai să plătești pe cineva să scrie pentru tine (ca JFK[10]), sau puteai să plagiezi (ca MLK[11]), dar dacă nu puteai să cumperi sau să furi cuvinte, trebuia să le scrii tu. Drept rezultat, aproape toată lumea ce avea de lucrat cu scrisul învăța [întrucîtva].
S-a terminat cu asta. IA[12] a deschis larg porțile. Aproape toată presiunea s-a risipit. Poți să pui IA să facă asta [să scrie] în locul tău, indiferent că vorbim de școală sau locul de muncă.
Rezultatul va fi că lumea va fi împărțită în scriitori și a-scriitori. Încă vor mai fi oameni care pot să scrie. Unora ne place [să facem asta]. Dar clasa de mijloc, spațiul dintre cei care-s buni la exprimarea în scris, respectiv cei care nu pot scrie defel, va dispărea. În loc de o paletă întreagă – scriitori buni, scriitori acceptabili (ok) respectiv agramați (a-scriitori), vom avea doar pe cei ce-s buni, respectiv pe cei ce nu se ocupă cu așa ceva, defel[13].
Să fie situația asta așa nasoală? Nu-i firesc să dispară îndemînările pe care avansul tehnologic le-a făcut perimate? Nici fierari nu-s prea mulți pe lume, și totuși nu pare a fi o problemă.
.. Da, e de rău. Motivul este cel menționat dinsus: scrisul este gîndire. Ba chiar există un fel de gîndire pe care-o poți face doar în scris. Nu există mod mai bun de-a exprima asta decît modul cum a zis-o Leslie Lamport:
Dacă gîndești fără a scrie, doar crezi c-ai gîndit.[14]
Prin urmare, o lume împărțită în scriitori și ascriitori este mai periculoasă decît pare la prima vedere. Va fi o lume a gînditorilor și negînditorilor. Eu unul știu în care jumătate vreau să mă situez, și aș paria că și voi [știți].
Situația asta nu-i chiar complet nouă. În vremurile pre-industriale, deveneai puternic fizic ca o consecință a muncii pe care o depuneai. În zilele noastre dacă vrei să fii forțos, faci tu exerciții fizice[15]. Deci există încă oameni puternici dpdv fizic, dar .. doar aceia care aleg să fie așa.
Va fi la fel și cu scrierea. Vor exista pe lume oameni inteligenți, însă .. doar aceia care vor aleg să fie așa.[16]
Mulțumiri către Jessica Livingston, Ben Miller și Robert Morris, care au citit versiunile inițiale ale articolului.
----------- In translating this text, I will try to convey the original meaning and intention of the article. However, bear in mind that linguistic devices are slightly different between English and Romanian; at times I may somewhat alter the syntax and/or reorder words, if I believe that the result does not significantly alter the meaning and intention of the original. In short, I won’t strive for perfection, but mainly for „you get the point”.[↩]
- Titlul în engleză se reazemă pe o expresie cu format idiomatic similar, The Haves And The Have Nots – avuții și sărakii, pe scurt. Formarea acelei expresii se bazează pe substantivarea unui verb (to have, possess –> the haves), iar acest mecanism îl regăsim folosit și în titlul aici de față. Verbul write (a scrie) este substantivat în „the writes”. Acești „writes” nu-s scriitori, pentru că acel termen are deja conotație de om-care-scrie-literatură, „writer” în original. Mie-mi trebuie un om care se ocupă cu scrisul ca meserie, ceva mai la bază. Limba română nu (mai) are așa ceva, poate că pe drept – efectiv nu mai este nevoie de o așa meserie. Alte cuvinte existente nu merg bine – dascăl, învățat, copist, cărturar, grămătic? Niet. Scrib?! Nu, că-i totuși prea vetust, plus că am nevoie și de un antonim … a-scribi?!
Ce să fac, abuzez scriitorul, și sper că folosirea neuzuală a antonimului a-scriitor face limpede că vorbim despre alt sens al cuvintelor.[↩]
- Cum traducem „oamenii buni cu calculatoarele”? Mai ales în contextul că oricum echipamentele digitale nu se mai limitează la calculator personal (desktop), ci avem și smartphone-uri, și laptop, și tablete, și tot felul de gadget-uri? Păi .. toate-s sub umbrela IT, deci fonetic .. IT-iștii.[↩]
- În original zice „setting up computers”. Prima reacție ar fi „nu știu să-și instaleze Windowsu singuri”, ceea ce ar fi foarte plastic, dar incomplet. Setting up înseamnnă mai multe, înseamnă și să configurezi lucrurile cu cap după ce le-ai instalat, ca să fie gata de utilizare conform cu nevoile, fără să te mai oprești să bibilești la chestii care nu-ți convin.
Am putea traduce prin „să-și pregătească de utilizare”, doar că.. acea formulare ar fi goală de conținut noțional. În română nu discutăm despre „pregătirea în vederea utilizării”, iar dacă zicem așa ceva, pare limbă de lemn din ceva manual comunist, din ceva fabrică.
Ce mai merge, „să-și facă setările singuri”? Nu-mi place cuvîntul setări, este-n DEX dar e englezism pe care vorbitorii mai în vîrstă nu l-ar înțelege.
Așa că aleg suprasetul facerii de setări, și anume ideea de a-ți administra singur echipamentele.[↩]
- Zice autorul original „writers”, zic și eu scriitori.[↩]
- Aici eu ca traducător/lector fac notă discordantă la explicația omului: nu-i vorba doar de gîndirea limpede necesară, ci și de o grămadă de alte mecanisme despre care nu se suflă un singur cuvințel (redactare îngrijită, grijă la formulări, folosirea gramaticii și sintaxei în avantajul ideilor exprimate .. etc etc). Dar asta-i viața, uneori se ajunge la concluzii corecte pornind de la premise incmplete.[↩]
- „Writing pervades many jobs”, desfid pe oricine să găsească cum să exprime infiltrarea asta a scriiturii în fișa postului pentru multiple (feluri de) munci.[↩]
- „Powerful opposing forces” ne oferă provocarea de a traduce două cuvinte prin aaceeași noțiune. Powerful, puternic, forces, forțe. Doar că ce-i puternic este și forțos. Cel ce are forță este puternic. Și-atunci cum personificăm forțele și zicem că-s puternice? Este pleonasm![↩]
- „Not even halfway decent at writing” – mediocru înseamnă cam prim-prejurul mediei. Deci dacă nu-s nici măcar mediocri (la negativ), înseamnă că SUNT sub-mediocri (pozitiv). Magie![↩]
- John Fitzgerald Kennedy. Acuzat că avea „ghost writer”, cineva care-i scria discursurile, adică le scria de la zero, nu doar sub dictare.[↩]
- Martin Luther King.[↩]
- Inteligența Artificială[↩]
- Am simțit eu nevoia să întăresc acolo prin „defel”. Îmi pare că trebuie subliniat hăul dintre cele două clase.[↩]
- Originalul este un joc de cuvinte intraductibil: „If you’re thinking without writing, you only think you’re thinking.”[↩]
- „You work out” era foarte tentant să-l traduc prin „te duci la sală”, doar că working-out-u ăsta nu-i obligatoriu să-l faci acolo. E greu cînd ai mintea leneșă, ce pot să zic.[↩]
- Nota traducătorului: „choose to be” mi se pare prea slab. Dacă ar fi chiar așa de simplu să alegi, oamenii ar alege chiar și-n ziua de azi să fie deștepți, cultivați, fini cunoscători a 4 limbi străine etc șamd. De fapt obstacolul este fix ce-a zis și autorul articolului: să „alegi” să devii ceva important reclamă multă muncă și mult efort intelectual, lucru la care nu mulți sunt dispuși. Deci .. cine vor fi deștepții viitorului? Aceia care „aleg” să se auto-flageleze singuri pe care auto-perfecționării. Zis și făcut, e ceva lesne pentru oricine.[↩]
1 thought on “Writes and Write-Nots – Paul Graham”