Poate nu-s eu cel mai îndreptățit om care să se exprime pe tema aceasta, admit. Ce mă califică să am păreri despre cum ar trebui să fie lucrurile? Mai nimic. Doar experiența de simplu participant la trafic^[1].

Amendamentele de mai jos nu se voiesc a fi un set exhaustiv, ci doar rescrieri punctuale ale unor secțiuni din regulamentul rutier. Tot ce nu-i notat explicit în articol se consideră că-i bine în forma în care este deja în cod.

*

În special îmi doresc să tratez tema bicicletelor, un subiect destul de sensibil al țării noastre.

Haidem deci să ne punem pălăria de legiuitor, și să vedem ce s-ar putea schimba.

*

Definițiii

§ VTA – Vehicule de Transport Alternativ.

În această categorie includem prin exemplificare biciclete acționate mecanic (doar prin forța utilizatorului), trotinete acționate mecanic, vehicule cu asistență parțială sau totală la accelerare (biciclete electrice, scutere) a căror putere nu depășește 11 kw și a căror viteză este limitată constructiv la 30 kmh.

Vehiculele și instrumentele incluse în această categorie trebuie să îngăduie dezvoltarea și menținerea unei viteze de deplasare de minim 5 km/h în mod susținut. Se vor exclude scaunele rulante folosite de persoane cu dizabilități, respectiv rolele.

În cadrul textului legii, termenul VTA poate fi folosit interschimbabil cu „biciclete”. Orice referire la biciclete subînțelege că include și celelalte tipuri de vehicule din această categorie.

§ Culoarul pentru biciclete este, noțional, similar unei benzi de circulație auto:

• Un culoar VTA este o subdiviziune a drumului, putînd fi materializat pe orice fel de drum public (caroabil, trotuare, alei).
• Culoarul este dedicat exclusiv pentru VTA și are un singur sens de mers pe toată lungimea sa.
• Capetele unui culoar vor fi considerate intersecțiile între care acesta este materializat.

§ Pista pentru biciclete este un set de unul sau mai multe culoare, fiecare cu sensul său de deplasare propriu. Este permisă alipirea mai multor culoare, chiar și a mai multor culoare ce au același sens de mers.

§ Drumul pentru biciclete este un tip de drum pe care este îngăduită strict circulația bicicletelor, complet separat de alte drumuri.

§ Un biciclist este catalogat ca fiind începător dacă nu se poate deplasa în linie dreaptă, fără oprire, pe o distanță de 200m, respectiv un biciclist care nu se poate deplasa pe o distanță de minim 50m cu una din mîini ridică în lateral, perpendicular cu corpul^[2].

§ Rangurile drumurilor din orașe se stabilesc în funcție de intensitatea medie a traficului:

• Drum de rang I: Bulevardele principale, cu minim două benzi per sens destinate deplasării^[3], pe care limita de viteză nu este scăzută sub cea obișnuită^[4]
• Drum de rang II: Drumurile de legătură (tranzit), cu minim două benzi pe sens, unde staționarea este permisă
• Drum de rang III: Drumurile colectoare
• Drum de rang IV: Drumurile de folosință locală, ce deservesc în principal locuințe ale persoanelor fizice. Drumurile din zonele cu limită de 30 km/h sau mai puțin. Drumurile din zonele declarate rezidențiale.

Rangul este stabilit pentru fiecare secțiune de drum aflată între două intersecții.^[5]

§ Este de datoria administratorilor drumurilor să publice o listă sau o hartă ce conține rangul fiecărei străzi din respectiva unitate administrativă.

Norme tehnice

§ Pista pentru VTA trebuie să îndeplinească următoarele condiții tehnice și legale:

• Să fie presemnalizată prin indicatorul „Atenție, bicicliști” în intersecțiile unde alte vehicule pot intersecta pista.
• Să fie semnalizată prin indicatorul „Pistă pentru biciclete” după fiecare intersecție de drumuri
• Să se afle într-o stare tehnică ce oferă siguranță în exploatare pentru orice fel de VTA
• Fiecare culoar trebuie materializat minim prin dungi de delimitare, și semnalizat prin pictograma „Biciclete” amplasată la intervale de maxim 100 de metri.
• Se recomandă ca delimitarea culoarului să fie făcută prin borduri sau alt obiect vizibil și contondent (stîlpișori etc).
• Fiecare culoar va avea o lățime minimă de 1m, spațiu pe verticală de minim 2,5m, respectiv orice curbă va avea raza de 135 grade sau mai mult (cu excepții justificate de geometria străzii și avizate de poliția rutieră).

§ Dacă pe un drum există pistă, utilizarea acesteia este obligatorie pentru conducătorii de biciclete.

Excepție: În cazul în care pista nu îndeplinește normele tehnice, folosirea este opțională. În acest caz, conducerea bicicletelor va fi permisă pe carosabil, de aici decurgînd tot setul de permisiuni și îndatoriri trasate de alte articole de lege.

§ Este îngăduită deplasarea strict pe direcția aferentă culoarului pe care se află bicicleta, altminteri se aplică paragrafele referitoare la circulația pe contrasens.

§ Pista VTA poate fi trasată și în intersecții. Alternativ, pista poate fi materializată prin folosirea marcajului cu linie întreruptă „spațiu obligatoriu de traversare pentru biciclete” (anexa 2). Acest spațiu va fi tratat ca fiind o pistă pentru biciclete, de unde vor decurge toate drepturile și obligațiile uzuale pentru bicicliști.

Drepturile și obligațiile participanților la trafic

Intersecții

§ La intersecția cu o pistă pentru biciclete, autovehiculele vor ceda prioritatea^[6].

§ În cazul în care pista intersectează perpendicular carosabilul, și nu se află în preajma unei intersecții –se află la mai mult de 50m de o intersecție– : biciclistului i se impune adaptarea vitezei la fluxul de trafic și circulația cu prudență.

§ Este permis vehiculelor alternative să traverseze și PE trecerea pentru pietoni strict în lipsa unei piste pentru biciclete, și doar în următoarele condiții:

• Vehiculele alternative nu vor stînjeni în vreun fel circulația pietonilor.
• Traversarea se face obligatoriu sporind atenția și circulînd cu o viteză similară unui pieton.
• Traversarea este permisă doar în linie dreaptă, formînd un singur șir prin partea dreaptă a sensului de traversare.

§ La întîlnirea semnului Stop, vehiculele alternative îl pot trata ca pe un semn Cedează Trecerea. ^[7]

§ La intersecțiile semaforizate, vehiculelor alternative le este permis virajul la dreapta pe culoarea roșie a semaforului, în aceleași condiții în care este permis virajul în cazul unui semafor adițional  cu săgeată, „verde intermitent”. ^[8]

Exersarea mersului pe bicicletă

§ Este permisă exersarea mersului pe bicicletă, ca începător, doar în parcuri sau pe străzi de categoriile IV și III; copiii pot face acest lucru doar sub supravegherea unui părinte sau a tutorelui legal. Un biciclist începător are obligația de a opri cît mai aproape de marginea drumului și de a permite să fie depășit, în cazul întîlnirii cu alte vehicule în deplasare.

§ Purtarea căștii de protecție este obligatorie pentru bicicliștii începători.

Persoane minore

§ Copiii cu vîrsta mai mică de 14 ani pot circula în următoarele condiții:

• Copiii cu vîrsta pînă la 7 ani pot circula doar însoțiți de o persoană adultă, sau sub supravegherea vizuală a uneia.
• Copiii cu vîrsta între 7 și 14 ani pot circula neînsoțiți doar pe pistele pentru biciclete, și pe carosabil pe străzile de categoriile IV și III.
• Circulația copiiilor cu vîrsta între 7 și 14 ani pe drumurile de categoriile I și II, respectiv în afara localității, este permisă doar cînd aceștia sunt însoțiți de un adult.

Echipare tehnică

§ Echiparea tehnică a VTA și conducătorilor lor trebuie să îndeplinească aceste minime condiții:

• Obligatoriu:
  • frîne funcționale și eficace, ce reacționează rapid la comenzile conducătorului de vehicul
  • sistem de direcție precis, care îngăduie control la deplasarea în linie dreaptă și la viraje
  • dispozitiv de avertizare sonoră
    • este permisă montarea unui dispozitiv adițional, asemănător claxonului unui automobil, însă acesta va fi folosit exclusiv la circulația pe carosabil
  • minim un catadioptru, pe fiecare din roțile vehiculului, dacă roata permite
• În cazul circulației la înserare, noaptea, sau în condiții de vizibilitate viciată, se vor folosi adițional, minim: ^[9]
  • O sursă de lumină frontală:
    • De culoare albă sau gălbuie (recomandat: cu temperatura culorii între 4000K și 8000K)
    • Lumina trebuie proiectată continuu, nu prin pulsație lentă sau stroboscopică
    • Dispozitivul poate fi amplasat fie pe ghidon fie pe corpul conducătorului de vehicul
    • Intensitatea luminii oferite trebuie să fie de minim 200 lumeni, iar lumina oferită să acopere 20m în fața vehiculului
  • O sursă de lumină în partea din spate:
    • De culoare roșu-portocaliu (recomandat: cu temperatura culorii între 1500K și 3000K)
    • Cu lumină proiectată continuu sau prin pulsație lentă
    • Dispozitivul va fi amplasat fie pe vehicul, fie pe corpul conducătorului de vehicul, la minim 0,5m față de sol^[10].
    • Direcția de iluminare trebuie să fie înspre înapoi, paralel cu platforma drumului. ^[11]
    • Intensitatea luminii oferite trebuie să fie de minim 100 lumeni
• În cazul circulației noaptea în afara localităților, sau în localitate pe drumuri fără iluminat public, adițional se impune purtatea unei veste reflectorizante. Minim 80% din suprafața sa trebuie să fie vizibilă^[12].

*

post-scriptum:

Am scris rîndurile de față privind cu un ochi critic, și cugetînd la zecile de discuții care se iscă perpetuu pe tema ciclismului urban. Îmi este din ce în ce mai limpede că actualul cod rutier suferă de o serie de lacune, zone gri, și de porțiuni interpretabile cînd vine vorba despre ciclism.

Admit, de asemenea, și un mic bias contra folosirii automobilului în oraș; sunt convins că viitorul va fi al transportului alternativ, împărțit frățește între mersul pe jos, cu transportul în comun, sau în regie proprie cu vehicule din clasa bicicletelor. Dar despre asta, mai pe larg cu alte ocazii.

----------

1. Pieton de la naștere, utilizator de transport în comun de mic, biciclist din 2017, șofer din 2019. Trotinetist ocazional, am folosit de 4-5 ori instrumentele astea.[↩]
2. Cu alte cuvinte: trebuie să îți poți ține echilibrul pentru a semnaliza schimbările de direcție, și să te poți deplasa continuu pentru a nu incomoda alți bicicliști.[↩]
3. Dacă există parcări, sau este permisă staționarea, acest lucru se va face în spații suplimentare.[↩]
4. Adică 50 km/h.[↩]
5. e.g. Un bulevard poate avea rang I pe porțiunile unde se merge alert, dar poate deveni de rang II dacă după o intersecție începe să fie permisă staționarea.[↩]
6. Articolul 135g din codul actual, însă înăsprit.[↩]
7. Avînd în vedere că vehiculele alternative accelerează mult mai greu, nu are sens cerința cu oprirea completă a roților. Mai ales că vizibilitatea nu este obturată de stîlpii A și B, ca la un automobil, iar poziția corpului asigură un unghi mai bun de vizibilitate asupra drumului.[↩]
8. Adică nu stai la roșu, dacă poți trece prin intersecție fără să accidentezi pietoni și fără să fii lovit de mașini.[↩]
9. Cu dedicație specială pentru toți ninjălăii care au impresia că este o idee bună să meargă noaptea de parcă nu mai există nimeni în jur, și nu trebuie să îi vadă nimeni.[↩]
10. Cu dedicație pentru trotinetele care au luminile foarte jos, aproape de carosabil. Înțeleg, nu se pot amplasa altundeva, datorită geometriei vehiculului. Dar atunci să poarte oamenii o lumină pe cap, noaptea sunt foarte greu de văzut.[↩]
11. Fără lumini care bat în lateral, sau în jos.[↩]
12. Cu alte cuvinte: degeaba ai vestă dacă o acoperi cu rucsacul purtat în spate.[↩]

----------