Cu încîntare, citesc observaţiile făcute pe blogul PoliticaTa, în contextul penelor de curent recente din Bucureşti:
Dupa Ceausescu nu a mai pasat absolut nimanui de retelele invechite de apa, caldura sau curent electric. In timp ce orasul s-a dezvoltat, acestea au ramas aceleasi sau au fost carpite din cand in cand dar absolut nimeni nu a avut chef sa bage bani ( multi, intr-adevar ) in modernizarea si/sau inlocuirea acestora si iata, acum incep sa apara consecintele.
Fix aşa. Explicat sec, ca o pereche de palme.
Nu zice omul vreo noutate, să ne înţelegem. Zice banalitatea cea mai cruntă. Şi-o zice fiindcă ea este încă de actualitate.
România este ca puştanul ăla acneic şi grăsun din liceu, care se plînge că „nu-şi găseşte prietenă” prin clasa a noua. Oamenii îi spun, mai direct sau mai pe ocolite, „scapă de kilogramele în plus”. El însă, continuînd să se îngraşe, se plînge mai departe. Sfîrșește virgin în clasa a 12a și se întreabă cu ce-a greșit.
~*~
La Timişoara se degradează reţeaua de tramvaie pe zi ce trece, nimeni n-are curajul să apuce taurul de coarne. CFR, la nivel naţional, stă în fund de 20 de ani, şi priveşte cum i se mişcă trenurile tot mai lent.
Sigur, istoria recentă a ţării include N tunuri imobiliare, şi N îmbogăţiţi din banul public. CFR n-are cum să stea prea bine, cînd în istoria noastră recentă stă scris numele lui Necolaiciuc. Regiile autonome ar fi cvasi-falimentare, dacă n-ar fi abonate la banul public.
Totuşi, dincolo de jocul acesta de aruncat cu vina, rămîne problema de fond semnalată şi pe Politica Ta: ni se degradează lucrurile. Şi nu se face mai nimic în privinţa asta..
Desigur, e greu să și faci ceva, ca politician. Oile (numite generic votanți) dau cu ștampila pe considerente de-a dreptul siderante. Unii urăsc încă (toate) partidele de dreapta, fiindcă le-a tăiat Băsescu salariul acum 9-10 ani. Ce să și mai argumentezi, ce să discuți finețuri? Alții urăsc PSD fiindcă sunt regaliști convinși, chiar dacă regalitatea n-are nici o șansă să revină pe scena politică.
În atare condiții, să bagi bani în reparații de întreținere este pur și simplu o idioțenie. Calculul simplu cost-oportunitate arată că electoratul trebuie tratat cu pîine și circ în vasta majoritate a timpului; cei cîțiva zărghiți care mai au principii sunt pre puțini ca să conteze. Ca rezultat, mai grabnice șanse avem să vedem încă o paranghelie în centrul orașului, în loc de lucrări de modernizare pentru infrastructură.
Rămîne totuși dorința aia fulgurantă … băi, oare o să reușim cîndva să alegem politicieni care chiar își asumă responsabilitatea? Și să nu-i înjurăm cînd încep să își facă treaba?
A man can dream. Gen.
Unele chestii de le menționezi nu țin și de primării? Că dacă da, mă gândesc că prin popularizare ar fi ceva șanse, mici, să se rezolve cât de cât.