Ceva se rupe. Îs între două lumi, şi nu aparţin nici uneia. Liceul e gata, îngropat, am cernut totul şi nu-mi place bilanţul. Cred că am rămas cu două sau trei persoane cu care merită să mai discut, după, cu care să-mi încrucişez drumul de bună voie…
La facultă n-am prea fost. Poate este frica de un nou colectiv, poate frica de a descoperi că informatica nu este neapărat vocaţia mea … cert este că nu mă trage aţa. Efortul intelectual este o simplă lăbăreală, atâta vreme cât nu rezultă ceva concret, ceva palpabil spiritualiceşte. Trebuie să-mi răspund dacă industria în care mă implic are potenţial negativ asupra celor din jurul meu, şi în ce măsură.
Jobul este, culmea, singurul loc în care mă simt bine. Am făcut cunoştinţe noi, am învăţat ceva nou, am câştigat şi bani. Oboseala este un preţ relativ minor. Va veni însă momentul critic al alegerii, între job şi facultă, şi ştiu ce voi alege. Iarăşi nu-mi aparţin mie însumi …
[…] între trei lumi, cam la fel cum eram şi când am început prima dată să scriu pe acest blog. Pe-atunci tocmai începeam anul I de facultate şi încă mai lucram la […]
Credeam că e din cauză că am restrâns eu numărul de bloguri pe care le urmăresc efectiv… da’ se pare că lepşele chiar încep să se ducă. Drace, acuşi le trec la capitolul “nostalgii” :))
meh, eram adormita. wrong post to comment on
[…] mă frapează este cât de puţine lucruri s-au schimbat în 4 ani. Aceeaşi angoasă şi în 2007, senzaţia de rupere şi fiinţare între două lumi. Iubesc tehnologia şi cum stă ea […]