- am intrat pe Twitter din joacă, încă nu mă pot convinge să-l folosesc; bloggingul mă satisface în măsura în care pot să vărs în scris diverse idei, gânduri şi nelinişti, îmi dă spaţiul şi timpul necesare pentru a închega totul frumos într-o pleaşcă ce măcar are sens în mintea mea; 140 de caractere sunt prea puţine pentru a spune ceva important sau interesant, iar dacă aş ţine musai să socializez cu străinii aş face-o teh good old-fashioned way, that is prin mesageria instantă sau IRC; Twitter nu-mi pare o unealtă de tot nefolositoare, îmi pare doar o unealtă nefolositoare mie :)
- am o perioadă să zicem relaxată la muncă; în loc să lucrez la licenţă, frec buha degeaba sau fac orice altceva decât ceva util; presimt că o să-mi pară rău după timpii ăştia morţi .. soon enough; de fapt senzaţia e una generală, de fritter and waste the hours in an off-hand way, ca să-l citez pe nea’ Waters, şi faptul că “măcar realizez asta” nu mă ajută cu absolut nimic;
- meh
Citeşte restul »
Trebuie să recunosc, dacă nu vedeam un review la Camelia nu mi-ar fi trecut prin cap că am văzut şi eu filmul ăsta. L-am văzut sâmbătă de la 22:00, deci la o zi de la marea premieră; rândurile 1-3 au fost cam goale, ba chiar şi 4, chestie care pentru o premieră nu-i semn bun. Dar fie.
Oarecum pe dinafară, dar ţin musai să menţionez că reclamele de la început au fost total neinspirate, plus de o rezoluţie care pe mine unul m-a lăsat prost; erau bune la TV între două calupuri de publicitate la detergenţi, dar ..
Citeşte restul »
Am zile când stau treaz cu mult după ce îmi termin programul de lucru, şi ajung la 6-7 dimineaţa fără a şti când a trecut timpul. Mi-e somn, şi totuşi când mă aşez în pat, în loc să adorm imediat mi se perindă prin faţa ochilor idei, gânduri şi schiţe de viziuni. Epifanii, ce mai.
Articolul de faţă este născut dintr-o asemenea visare lucidă. E doar o bucată, un ciot, însă prefer să-l “scuip” în lume aşa cum este el; completările rămân pe seama cetitorului.
Citeşte restul »
First, un FAIL de toată frumuseţea, powered by AdCaptcher.
E un sistem atât de bun, încât pe lângă roboţei ţine departe şi oamenii. Soluţia corectă era, evident, cea fără diacritice. Se-aude, Ovi Sirb?
Secondly, una bucată blogger A-list sau cum le-o zice.
Deci, lipsă semn de punctuaţie, typo, dezacord între subiect şi predicat, alt semn de punctuaţie lipsă. Full menu, only at Arhi. Parcă Petcu îşi făcuse obicei zilele astea să tragă de urechi ziariştii pentru virgule puse aiurea şi chestii din aceeaşi categorie, ba chiar şi nişte blogeraşi mai micuţi. Nu-i bai, avem şi noi restul ochi 
[ offtopic : vacanţă! sau, enfin, vacanţă pentru cine nu mai are restanţe, which is not me ... ]
Să delectăm şi pe restul lumii cu un răspuns primit acum 2 minute de la Primăria Timişora:
Raspuns solicitare pe www.primariatm.ro – numarul WW2009-000064/20.01.2009
Stimate domn,
După cum aţi ibservat, pe tronsonul şi direcţia de mers dinspre Piaţa
Maria spre Ady Endre, au fost montate borne pt protecţia trotuarului, în
vederea împiedicării parcării autovehiculelor pe acestea, urmând să se
realizeze şi pe celălelt sens de mers.
Vă mulţumim pentru colaborare.Intocmit: Consilier
Truţa Sorin
Cererea iniţială era parcă de a monta stâlpi în borduri pentru a împiedica parcarea maşinilor între Sinaia (Piaţa Al. Mocioni) şi Maria, trotuarul fiind îngust.
Cererea a fost satisfăcută parţial încă de acum câteva luni, dar parcă termenul legal era de 30 de zile. Eu dacă scad datele îmi iese ceva mai mult de un an. Un an întreg, aparat administrativ de 5 stele, nu?
Astăzi nu am nici chef să scriu, nici chef să gândesc. Totuşi, dacă tot am luat iar la săpături Last.fm, zic să ofer şi altora ce ascult.
Ladies and gentlemen, behold!
Despre : mândria locală.
A băgat nea’ Ametcea un tweet şi-un articol despre ardeleni. Având în vedere că am tot discutat şi răsdiscutat chestiunea on- şi off- line cu diverşi, zic să notez şi rezultatele mele pe undeva.
În primul rând, sunt un susţinător al teoriei lui Blaga cum că geografia şi mediul cresc neamul. De asta nemţii şi elveţienii -crescuţi între copaci şi munţi- au simţul punctualităţii dezvoltat iar nemţii o pasiune nesănătoasă pentru supunere şi armate; de asta mediteraneeni precum spaniolii sunt ospitalieri, la fel ca anotimpurile lor calde şi dulci. It’s that simple. De asta mexicanii au altă atitudine faţă de viaţă prin comparaţie cu canadienii, de asta în orice ţară provinciile din sudul geografic sunt mai puţin dezvoltate decât cele din nord, de asta muntenii sunt mai tăioşi la vorbă decât cei de la câmpie. Sigur, e discutabil, e relativ, dar există nenumărate cazuri ilustrative pentru ceea ce spun aici. At least for me, this stuff is obvious.
Citeşte restul »
Au trecut 3 zile de şcoală (ah, well, facultate). Feels like it’s been forever since I visited that .. establishment. Pe această cale ţin să-i mulţumesc ratatului boului loserului persoanei care a decis că în anul III, semestrul II e chiar cul să ai plin de materii până la final, dintre care una să aibă cerinţe mai mari ca licenţa. Bonus points pentru cursurile de la 8 dimineaţa, e o plăcere să mă trezesc după 4 ore de somn şi să mă târăsc la autobuz. Ca să-mi citez un coleg,
Băi frate, în liceu aveam ore non-stop de la 8 şi nu ne păsa, acuma dacă e în orar un curs de la 9 ne uităm lung la el … ne întoarcem pe partea aialaltă … “Cum dracu să mă trezesc aşa de devreme ??”
Word.
Due to past issues, tre’ să mă duc la sediul RATT de pe Doinei ca să-mi schimb cardul. Of horse, mi-e lene. Aşa că am circulat astea 3 zile cum am apucat, cu bilet şi cu blatul. Bad choice, m-a prins controlul şi era să-mi dea şi amendă. Nu-s exact mândru că am scăpat cu şpagă (btw, au mărit ăştia tarifele .. pentru evitarea poliţistului comunitar tre să scoţi 10-15 lei), dar măcar am scăpat. Mai am o amendă dată de un bou (pe care nu intenţionez să o plătesc), mai una pe bune îmi lipsea de la fericire.
Din ciclul “există şi taximetrişti de treabă”: cursă Aurora-UVT, l-am rugat să meargă prin Bălcescu în loc de 16 Decembrie, n-a comentat nimic, iar când a ajuns la intersecţia M. Viteazu cu V. Babeş, a făcut de bună voie dreapta pe lângă Park Place şi Fac. de Construcţii. Eu unul dacă aş avea maşină nu mi-aş rupe-o în gropanele de pe strada aia. Cost final cursă, 6,5 lei, în vreme ce cu alţii mergi până în 9
Parcă aş mai vrea să ningă odată în draci, des, greu şi din plin, data trecută când s-a întâmplat mi-au ieşit nişte imagini absolut ok.
And .. that’s all folks.
Zice lumea despre Vali Petcu tot felul de chestii naşpa, printre care şi c-ar fi flamer şi troll. O fi, nu mă pronunţ, dar cert este că i-am găsit un contra-exemplu monumental: Sebi Bârgău, a.k.a. VisUrât. Pe bune, Visu’ scoate din el nişte articole atât de tilted şi shifted încât ai jura că are un singur ochi şi o singură emisferă cerebrală, iar la ochiul rămas are ochelari de cal. E dreptul lui să facă articole biased pentru a atrage lumea să comenteze, dar .. noa, e şi dreptul meu să remarc ce face 
Ultimul articol al lui Sebi se înscrie frumos în serie, şi se intitulează bombastic “Oare doar profesorii sunt vinovaţi?“. E exact aceeaşi reţetă: se remarcă un aspect (elevii care filmează ce vor ei) şi se discută pe tema lipsei de balanţă (dar de ce nu filmează şi profesorii??). Ce uită Sebi să menţioneze este că au apărut destule filmuleţe şi cu ce doreşte el. La repezeală îmi amintesc de un film cu o dirigintă ameninţată pentru absenţe, de o profesoară ameninţată fizic şi fugărită prin clasă, de alt profesor cu pantalonii în vine … lista poate continua. Sunt destui elevi exmatriculaţi din vina prostiei lor, dar omul se face că nu-i vede.
Citeşte restul »
Ştiu oameni care pentru a compune poezie au nevoie să citească poezie. Cică “vin metaforele mai uşor”, ok, what can I say? Ştiu oameni care înainte de a se apuca de învăţat pentru examen citesc literatură pentru a se deconecta. Sau se uită la filme tâmpite, alese special. Eu unul zic sincer că atunci când mă screm mai al dracului să-mi iasă vreo înşiruire de vorbe, fix atunci se rupe filmul.
În schimb îmi vin idei când studiez matematică. Asta mi s-a întâmplat şi înainte de ultimul examen (la analiză), citeam despre Fourier şi încercam să-mi desenez mental câte o funcţie derivată, şi parcă din neant începeau să curgă clădiri, case, frânturi de imagini şi şoapte, dialoguri şi şosele, ca în cel mai interesant roman nescris încă. Au rămas acolo, în imaginaţie, dar întâmplarea m-a pus pe gânduri. Nu este prima dată când mi se întâmplă, matematica şi filosofia pur şi simplu îmi comută mintea pe un modul al inventivităţii, de parcă ar fugi mintea de ordine şi de concepte. Weird.
Each time I try mathematics, mintea devine neagră, nu neagră ca o tablă de scris şi neagră precum universul. Şi parcă îl văd pe Euclid scriind cuvintele biblice, desenând fosforescent în întuneric:
La început a fost punctul. Din punct s-a făcut o dreaptă, iar acesteia i s-au dat o direcţie şi-o origine spre a fi vector. Apoi a zis Dumnezeu: Să fie planul! Şi-a fost planul. It was good.
Din intersecţia planurilor Dumnezeu a făcut formele geometrice, dreptele paralele le-a sortit pătratelor şi paralelipipedelor, iar pe celelalte le-a dat generos spre a forma triunghiuri, piramide şi alte lucruri plăcute ochiului.
Dar Dumnezeu nu se opri aici, şi făcu dreapta strâmbă, iar din arcul rezultat desenă cercul. Cercul era bun, aşa că a făcut Dumnezeu sfera şi-a definit sinusul pentru a ne vorbi despre perioade. Cum omul nu putea trăi într-o astfel de lume, Cel Bun îi frânse dreptele în bucăţele micuţe şi le numi fractali, trasă legile repetitiţiei în univers prin tot felul de numere care mai de care mai ciudate, pi şi phi şi alte funcţii care descriu viaţa, apoi îi desenă o hartă minunată pe care-o denumi Pământ, şi peste toate îi dărui omului numerele şi inteligenţa să-şi descrie lumea.
De atunci omul încearcă să refacă planul divin şi să-l întreacă pe Creator
Cum e? Merge?
Comentarii recente