Probabil ştiţi despre ACTA – Acordul comercial împotriva contrafacerii. În tot cazul, o scurtă recapitulare pentru cei care nu au aflat încă:
ACTA este un tratat international secret care oficial e legat de contrafacere. In realitate e legat de drepturi de autor, inclusiv pe Internet.
E un tratat atit de secret, incit doar o mina de oameni au cunostinta de continutul lui. (cei care au acces au fost obligati sa semneze un acord de confidentialitate). Mai mult decit atit – documentul care a fost distribuit pe hartie reprezentantilor tarilor a fost marcat (watermarked) diferit pentru fiecare tara, astfel incit daca se scurge vreo informatie sa stie de la cine.
Evident ca textul a ajuns si pe mainile altora (vezi Michael Geist – Canada, Electronic Frontier Foundation – SUA) Si textul scurs ne demonstreaza de ce trebuie sa ne temem de lipsa de transparenta. Pentru ca textul prevede masuri de tipul celor 3 lovituri la nivelul tuturor statelor semnatare, de majoriare a responsbilitatilor tertilor (ISP, gazduire, etc.).
Concluzia e ca lobby-ul anumitor interese (hai ghiciti-le !) se vad la toate nivelurile.
Pe scurt, dacă mizeria de ACTA este adoptată ne ştergem pe bot de dreptate. Măsurile pe care ACTA le propune vin deasupra instanţelor civile, şi îngăduie diverşilor deţinători de copyright să ceară scoaterea de pe internet a oricărui om sau site după 3 avertizări. Practic se aboleşte dreptul la justiţie, dacă înţeleg eu bine. Susţinătorii acordului sunt mulţi – S.U.A., Comunitatea Europeană, Elveţia, Japonia, Australia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Mexic, Iordania, Maroc, Singapore, Emiratele Arabe Unite și Canada (conform Wikipedia, la ora scrierii articolului).
În atare condiţii, în Parlamentul European s-a luat în discuţie o rezoluţie privind ACTA – pentru a cere diverse lucruri de bun simţ, spre exemplu publicarea termenilor acordului către public, oprirea idioţeniei cu “three strikes” (trei avertizări), etc. Haideţi să cităm câteva părţi mai importante:
European Parliament resolution of 24 November 2010 on the Anti-Counterfeiting Trade Agreement (ACTA)
The European Parliament,
- having regard to (un număr de alte acte, legi, decizii şi drepturi deja-existente)
1. Welcomes the release of the 2 October 2010 draft of the Anti-Counterfeiting Trade Agreement following the Tokyo negotiating round and expects the Commission to release to Parliament and the public the finalised ACTA text following the technical negotiation meeting in Sydney from 30 November to 3 December 2010;î
4. Welcomes the Commission’s repeated statements that enforcement of the ACTA provisions – especially those on copyright enforcement procedures in the digital environment – will be fully in line with the acquis communautaire and that neither personal searches nor the so-called ‘three strikes’ procedure will be introduced by this agreement; points out that no ACTA signatory, and particularly not the EU, may be mandated by the agreement to introduce a ‘three strikes’ or similar regime;
6. Emphasises that ACTA will not change the EU acquis in terms of IPR enforcement, because EU law is already considerably more advanced than the current international standards
11. Welcomes the fact that the parties agreed, following EU insistence, that the criminalisation of ‘camcording’ should be merely optional (Articles 2.14.3 and 2.15);
14. Calls on the Commission to confirm that ACTA’s implementation will have no impact on fundamental rights and data protection, on the ongoing EU efforts to harmonise IPR enforcement measures, or on e-commerce;
Textul a fost adoptat între timp, deci putem răsufla uşuraţi temporar. Totuşi, de curiozitate, voi nota dinjos lista celor ce le pasă de mizeria ACTA, votând deci “Pro” rezoluţie, dintre europarlamentarii români; respectiv lista celor pe care-i doare în cur de drepturile oamenilor pe care-i reprezintă, votând deci “Contra” rezoluţiei.
PRO
Cristian Silviu Buşoi (Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – ALDE)
George Sabin Cutaş (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Vasilica Viorica Dăncilă (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Ioan Enciu (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Cătălin Sorin Ivan (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Ramona Nicole Mănescu (Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – ALDE)
Ioan Mircea Paşcu (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Rovana Plumb (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Daciana Sârbu (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Adrian Severin (independent)
Claudiu Tănăsescu (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Silvia-Adriana Ţicău (Grupul Partidului Socialistilor Europeni – PES)
Corneliu Vadim Tudor (independent)
Adina-Ioana Vălean(Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – ALDE)
Renate Weber (Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa – ALDE)CONTRA
Elena Oana Antonescu (Partidul Popular European)
Elena Băsescu (Partidul Popular European)
Sebastian Bodu (Partidul Popular European)
Petru Luhan (Partidul Popular European)
Monica Macovei (Partidul Popular European)
Marian-Jean Marinescu (Partidul Popular European)
Iosif Matula (Partidului Popular European)
Rareş Niculescu (Partidul Popular European)
Cristian Preda (Partidul Popular European)
Csaba Sogor (Partidul Popular European)
Theodor Stolojan (Partidul Popular European)
Laszlo Tokes (Partidul Popular European)
Traian Ungureanu (Partidul Popular European)
Iuliu Winkler (Partidul Popular European)
Reţineţi numele celor ce au votat contra. Reţineţi-le persoanele, şi face-ţi-le să-şi amintească de greşeala asta când mai trec prin oraşul dumneavoastră. Reţineţi-le voi numele, uita-l-ar istoria.
A, şi dacă tot suntem la faza aceasta, mai am o propunere. Scrieţi-le prin e-mail celor ce-au votat Pro. Mulţumiţi-le, cereţi să continue lupta. Scrieţi-le celor ce-au votat Contra. Să ştie că nu reprezintă saci de cartofi, totuşi. Invitaţi-i să se ducă dracului. Scrieţi şi celor ce au fost absenţi sau s-au abţinut, poate data viitoare vor fi mai vioi. Iată lista lor de e-mail, sortată ca cea dinsus:
(via obisnuit.eu)
ABSENT
“george.becali@europarl.europa.eu” ; “victor.bostinaru@europarl.europa.eu” ;ABŢINERE
“corina.cretu@europarl.europa.eu” ; “norica.nicolai@europarl.europa.eu” ;PRO
“cristiansilviu.busoi@europarl.europa.eu” ; “georgesabin.cutas@europarl.europa.eu” ; “vasilicaviorica.dancila@europarl.europa.eu” ; “ioan.enciu@europarl.europa.eu” ;
“catalin-sorin.ivan@europarl.europa.eu” ; “ramonanicole.manescu@europarl.europa.eu” ; “ioanmircea.pascu@europarl.europa.eu” ; “rovana.plumb@europarl.europa.eu” ; “dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu” ; “adrian.severin@europarl.europa.eu” ; “claudiuciprian.tanasescu@europarl.europa.eu” ; “silviaadriana.ticau@europarl.europa.eu” ; “tudorcorneliu.vadim@europarl.europa.eu” ; “adinaioana.valean@europarl.europa.eu” ; “renate.weber@europarl.europa.eu” ;CONTRA
“oana.antonescu@europarl.europa.eu” ; “elena.basescu@europarl.europa.eu” ; “sebastianvalentin.bodu@europarl.europa.eu” ; “petru.luhan@europarl.europa.eu” ; “monica.macovei@europarl.europa.eu” ; “marian-jean.marinescu@europarl.europa.eu” ; “iosif.matula@europarl.europa.eu” ; “rares-lucian.niculescu@europarl.europa.eu” ; “cristiandan.preda@europarl.europa.eu” ; “csaba.sogor@europarl.europa.eu” ; “theodordumitru.stolojan@europarl.europa.eu” ; “laszlo.tokes@europarl.europa.eu” ; “traian.ungureanu@europarl.europa.eu” ; “iuliu.winkler@europarl.europa.eu” ;
Durează aproximativ 5 minute să concepeţi un e-mail şi să-i adăugaţi lista destinatarilor. Atâta zic. Cinci minute.
Ieri seară, pe saitul de mare angajament TiON. Fără link, că nu se dă link la toate rahaturile.
Prima dată citesc despre cum întârzie trenurile în Gara Nord:
Altă dată neîncăpătoare, joi, prin Gara Timişoara Nord bătea vântul… şi frigul.
Băteau, la plural. Plus topica ciudată, parcă i-ar lipsi un verb.
” Ca urmare vremii nefavorabile din în zona sudică şi estică a ţării, s-au produs modificări în circulaţia unor trenuri de călători (…) “
Urmare a vremii, posesie, chestii grele de şcoală generală. Şi vremea e din zona sudică sau în zona sudică? Sau zonele, că-s şi sudică şi estică? Articolul este semnat de un curajos M.S., căruia îi urăm pe această cale mult succes în carieră.
Noi mergem mai departe şi aflăm despre un incediu provocat de un boschetar:
Pompierii au intervenit joi seara pentru stinge un incendiu la o clădire parăsită de pe strada Timiș din Timișoara
Părăsită, cu două litere “ă” dacă tot faci efortul să bagi diacritice. Îi urăm şi unui anume D.B. succes în cariera de jurnalist.
Trecem la un om ce-a murit în tramvai:
Bărbatul care avea în jur de 50 de ani i s-a făcut rău în timp ce se deplasa cu tramvaiul 4.
I s-a făcut rău cuiva, cui? Bărbatului. Chestiune de şcoala generală.
Medicii care au sosit de urgență nu au mai putut face nimic pentru bărbat, (…)
Nu atât o chestiune de gramatică cât de stilistică: există medici de ambulanţă care NU vin de urgenţă? Că-i cam clişeistică faza.
Rezultatul autopsiei va arăta motivul pentru care a murit bărbatul.
Motivul din care, scopul pentru care – nu aşa funcţiona limba română? Acelaşi misterios domn D.B. semnează şi aici.
Mai citim şi despre o doamnă care face accidente prin oraş:
Nicoleta O. M., de 42 de ani, din Timişoara, se deplasa cu maşina pe strada Republicii din municipiu
Strada aia-i bulevard, şi aşa se şi numeşte: Bulevardul Republicii.
din neatenţie, i-a lovit pe C. D. M. şi C. D., ambii în vârstă de 16 ani, care traversau pe strada pe zebră.
Fie “traversau strada” fie traversau “pe stradă“, cu litera “ă”.
Şoferita neatentă a rămas fără permis de conducere
Şoferiţă cu “ţ”. Succese nebănuite sub semnătura D.B., cu care deja ne-am obişnuit.
~~~
Cam atât, record într-o singură seară, în 15 minute petrecute pe sait. Un corector când vă angajaţi?
P.S. Apropo, dacă tot i-am văzut numele pe lista celor din redacţie, s-o tragem de urechi pe Alexandra Pleşa puţin.
Ce mai aflăm de pe Slashdot? Spre exemplu că
Google’s autonomous cars have demonstrated that self-driving vehicles are now largely workable
În traducere, maşinile autonome ale Google dovedesc conceptul ca fiind unul viabil. Cu nişte obiecţii, bineînţeles -
‘Why would you even put money into developing it?’ says Gary E. Marchant, director of the Center for Law, Science and Innovation at the Arizona State University law school. ‘I see this as a huge barrier to this technology unless there are some policy ways around it.’
Între timp răsar întrebări evidente precum “de ce ai băga banii dacă nu există un cadru legal pentru aşa ceva”.
Întrebările sunt chiar bune, de altfel. Un vehicul autonom elimină conceptul de şofer, practic toţi oamenii dinauntrul său devenind simpli pasageri. În cazul unui accident în care se dovedeşte că software-ul maşinii a fost de vină, cine plăteşte pagubele? Pasagerii nu au de ce, asiguratorii ar trebui să se îndrepte împotriva .. producătorului, probabil. E complicat, într-adevăr.
Dar.
Astfel de maşini sunt viitorul. Poate nu vrei să plăteşti un taxi ca să te întorci de la o petrecere, ba chiar vrei să şi bei ceva. Poate vrei să parcurgi o distanţă lungă dar ţi-e cam somn. Poate ai 3 copilaşi în maşină şi te sâcâie groaznic vocile lor, distrăgându-ţi atenţia. Poate vrei până ajungi la lucru să citeşti ziarul (sau să joci Angry Birds). Există literalmente sute şi mii de utilizări pentru o maşină care se ştie conduce singură, chiar dacă ar merge cu un maxim de 30 km/h.
Din momentul în care există o piaţă potenţială de mari dimensiuni, să te apuci să te întrebi “why wouly you put money into it” e tâmpit. Legea nu-i un CE dat din cer, nemodificabil. Legea se adaptează chestiilor noi care apar – iar dacă nu se adaptează, chestiile noi tot intră în folosinţă. C-aşa-i capitalismul, aşa funcţionează viaţa – ce-i bun se exploatează. Nimeni n-a cerut voie înainte să inventeze internetul, sau partajarea fişierelor, sau Skype. Se vor vinde maşini autonome cândva în viitor, şi politicienii aleşi vor avea a-şi bate capul să cocioplească legi funcţionale. Doar ăsta-i rolul lor.
Poate e de reţinut exemplul şi pentru alte ocazii. Viaţa bate legea.
Să zicem că ai de plătit locul cuiva la cimitir, chestie recurentă la fiecare 7 ani. Bun.
Chestia asta se face la Administraţia Pompelor Funebre (sau cum dracu se numeşte instituţia morţilor mă-sii). Sediul lor e plasat în zona Pieţei Traian, în Fabric. Te cari până la dracu-n praznic răbduriu, ştiind că măcar nu trebuie să mergi prea des la ei. Ajungi. Şi afli că! Nu poţi să plăteşti direct, cunoscând doar numele mortului. Ci!
Trebuie să mergi la administratorul cimitirului unde ai mortăciunea, să-ţi dea o fiţuică pe care scrie localizarea exactă a mormântului (rând, parcelă, etc) – şi probabil să se asigure că n-a fugit cadavrul între timp. Cu fiţuica asta te întorci la Administraţia Pizdii, şi acum poţi plăti. A, bonus, doar proprietarul mormântului poate plăti, deci îţi trebuie şi BI/CI al proprietarului. Nu-i ca şi cum tu vrei să le dai bani, şi ar trebui să ţi-i ia cu două mâini, indiferent cum te cheamă pe tine.
~~~
Mnoa, şi acu’ ziceţi voi cât ar fi de greu să instalezi două calculatoare (Pentium III chiar), să le legi la internet şi să comunice între ele administraţiile astea două. În loc să pui pe drumuri oamenii între Fabric şi, ca de exemplu, Calea Şagului.
Da’ nah, timpul trece, leafa merge, noi cu drag stăteam. Culmea e că administratorul din Şagului era progresist de felul lui, perfect de acord că “ce simplu s-ar rezolva aşa“. Da’ cu un singur om …
Presupun că nu-i cazul de traducere.
Comentarii recente