Studentul de la PAlitehnică

Fulgii-i intrau în ochi. Vântul tăia năpraznic şi nici gheţuşul de pe jos nu-i dădea pace. Başca playerul care nu acoperea nicidecum zgomotul bulevardului, căştile ciordite de la fratele mai mare şi scatoalcele ce avea să le primescă pentru asta.

Repeta în minte mereu formula diverselor săruri, în faţa ochilor îi dansa neaua mai rău ca nişte molecule bete, cafeaua de după noaptea albă cerea şi ea afară deja.

Intră pe uşă grea din lemn şi oftă cu obidă: “Dracu m-a pus să dau la Politehnică!!”.

[ textul participă la concursul de Proză Arhiscurtă organizat pe Trilema ]

Shorts
f(lege, avocat) = sentinţă

Comments 9