O ultimă intrare în concursul PAO. Dacă mai doreşte cineva să scrie proză arhiscurtă pe teme ortodoxe, reamintim că termenul-limită este 31 ianuarie 2011. Vă las cu
Poesyo – Iertările
Când minciunile-s prea multe, iartă
Când în juru-ţi sunt nebuni,
Toţi păgânii de te ceartă
Tu păcatul lor îl iartă.Dac-un secol toţi te poartă-n
Inchiziţie şi urgie,
Tu nu judeca, tu iartă
Toată această nebunie.Dacă lumea este moartă
Fără dragoste-n simţiri,
Tu iubeşte şi le iartă
Toată ura ce o respiri.Iartă, iartă, iartă !
De trei ori îţi spun
Tu iartă sângele ateu
Ce în vene cuge …Tu-l preschimbă-n Dumnezeu.
Critica, desigur, este binevenită.
Da’ multă răbdare îţi mai trebuie să poţi ierta atâta! :) Şi chiar dacă sună foarte creştin, iertarea acordată în exces începe să semene a indiferenţă. Indiferenţă faţă de propria persoană. Scuze dacă modul meu de a gândi pare prea păcătos.