Ştiu, înţeleg şi accept că asta-i o temă ce a fost fumată până la refuz în ultimele săptămâni şi luni. Pentru rigurozitate, să notăm situaţia: la examenul de bacalaureat din 2011 sesiunea de vară au promovat sub jumătate din candidaţi. În sesiunea din toamnă au promovat sub 20 de procente. Aceste rezultate vin în urma măsurilor de a supraveghea în timp real sălile de exam cu camere video, în ambele sesiuni. Ele dau măsura realităţii învăţământului românesc, spre deosebire de multe alte sesiuni anterioare.
Printre miile de oameni care au vorbit despre bacalaureatul din 2011 este şi senatorul liberal Puiu Hasotti. El zice:
Pentru a nu se mai repeta situația de la bacalaureat din acest an trebuie să restructurăm educația din România începând de la școala primară până la învățământul universitar. Trebuie o nouă viziune asupra învățământului și a educației. Nu putem face referire doar la bacalaureat, pentru că problema este mult mai mare. Și învățământul universitar este la pâmânt. Toată educația din România este un dezastru și în opinia mea trebuie regândit și structurat tot sistemul
Am notat vorbele lui pentru că îmi par a reprezenta un curent mai adânc. Prima tendinţă a oricui când dă cu ochii de un sistem greu de descâlcit este să renunţe cu totul şi să refacă sistemul de la capăt. E mult mai greu să înţelegi un sistem construit de altul decât un sistem construit de tine.
Totuşi am întâlnit opinii similare cu ale senatorului şi când vine vorba de miniştrii-mereu-corupţi, şi când vine vorba despre sistemul de sănătate, şi când vine vorba de parcări în oraşe. Peste tot oamenii indiferent de funcţie sau ocupaţie strigă “să se refacă!”. Să dăm afară toţi medicii, să împuşcăm toţi politicienii şi să începem de la 0. Bineînţeles, lucrurile într-o societate dezvoltată nu au niciodată un buton clar de RESET.
Aplicarea strictă a unor metode de supraveghere la bacalaureat a avut un rezultat tonifiant: defalcarea aerisită a elevilor. Anii trecuţi trecea cam oricine, făcând astfel accederea la facultate o chestiune de diferenţă a sutimilor de notă – spre exemplu la U.V.T. Litere nu intrai la secţia bugetată fără o medie clar peste 9,6. Mărirea corectitudinii într-o secţiune a sistemului creează automat presiune şi în rest, fără a fi nevoie neapărată de reconstrucţii radicale. Să explic –
Faptul că un număr mare de elevi a căzut anul acesta înseamnă mai puţini viitori studenţi. Societatea va găsi modalităţi să-i absoarbă pe cei căzuţi, oferindu-le probabil slujbe prost plătite. În aceste condiţii viitorii studenţi au toate motivele să ceară o educaţie într-adevăr superioară, astfel încât la absolvire să aibă şanse clare de a obţine un post mai bine plătit, existând o concurenţă acerbă la baza piramidei. Valoarea diplomei universitare stă în aceea de simbol: deţinătorul diplomei trebuie să fie semnificativ mai eficient şi mai bun decât un tânăr fără diplomă. În condiţiile în care profesorii nu predau bine sau se lasă pe tânjeală este ca şi cum n-ai avea diploma respectivă, acesta fiind status-qvo’ul actual. Este de acum înainte sarcina tinerilor să ceară mai mult de la profesorii lor, în speranţa umplerii din nou cu semnificaţie a diplomei obţinute. Nu mai este obligat sistemul să scoată absolvenţi pe bandă rulantă.
Presiunea se mută de acum şi la celălalt capăt administrativ, educaţia secundară şi primară. Ştiind că există în clasa a XIIa un examen dificil îi poate determina pe mulţi să renunţe la studii în favoarea practicării unei meserii. În fond dacă vrei să devii parchetar sau mecanic auto poţi face asta şi fără studii dincolo de cele 9 clase obligatorii. În condiţiile inexistenţei unui filtru real la liceu, profesorii de şcoală generală sunt practic forţaţi să promoveze pe toată lumea în scopul clar de a “da o şansă tuturor”. Odată ce se instituie un filtru clar la finele liceului un profesor (spre exemplu) de clasa a VIIa are toate motivele să fie aspru cu cei ce nu se ridică la standarde; mai bine să fie el aspru decât să alimenteze nişte speranţe degeaba. De altfel ministerul intenţionează la nivel declarativ să introducă supravegherea video şi în cadrul examenelor de la încheierea ciclului secundar.
Per total, dacă examenul de bacalaureat se va menţine în formatul actual – dur, intransigent şi corect – atunci sistemul se va modela într-un final în jurul lui. Cu zbierătele aferente, desigur, dar se va modela. Vorbele domnului senator Hosotti sunt, după părerea mea, cele ale unui naiv: oricine poate avea o viziune şi poate inventa modalităţi teoretice de restructurare. Cel mai simplu este să razi totul şi să iei de la 0 cerând, bineînţeles, timp. Da’ dacă la final nu-ţi iese?
Abordarea ministrului Funeriu mi se pare totuşi mai practică. Poate pentru că necesită ajustări mici şi cu efecte observabile – spre deosebire de soluţiile grandioase şi uşor-atrăgătoare. Acum rămâne doar să rugăm poporul să fie de acord să privească în oglindă cu sinceritate …
Excelente observatii, intr-adevar asa si este, mai ales partea cu presiunea. Daca pina acum era noi (profesori + elevi) versus societate, acum e mai degraba ce puteti face voi pentru noi ca sa nu ajungem ca si ei in societate ? Foarte sanatos, capitalismul iata ca lucreaza independent de oameni.
PS. Am recitit, e cred cel mai bun articol al tau de cind tii blogul. Aparent examenul de Bacalaureat are capacitatea de-a produce efecte pozitive prin ricoseu pe aripi de fluture si-n alte zone ale societatii.
Tine-o tot asa.
Abordarea cu “sa face totul de la zero” e mult mai raspandita decat ai crede si mie imi pare in sine pe de o parte interesanta de studiat (revelatoare sa zic) si pe de alta parte un semn clar ca individul cu pricina e mai bine de tinut la distanta de chestiune. Problema cu abordarea nu e atat ca “nu exista buton de reset”, cat faptul ca resetarea asta inseamna implicit si pierderea lucrurilor bune si aruncarea la cos a o groaza de experienta. Cu mot faptul ca nu garanteaza nimic (in afara entuziasmului vorbitorului) ca noua implementare va fi mai buna (ba chiar experientele de peste tot cam garanteaza reversul).
Lasam si-aici referinta la Joel/Netscape, pentru orice eventualitate.
Am vazut-o si pe Fain. O citisem inainte de altfel, e excelenta.
[…] si noua de mii de mici mincinosi, poltroni si imbecili, asta e si n-ai ce-i face. Nu exista buton de reset, lumea se curata cu incetul si nu cu securea si asa mai […]
asta ar fi bine daca nu ar exista facultati private. parca dupa 25 de ani, e liber sa dai la facultate si fara bac sau etc. si daca e privata, scoatem banu’ si rezolvam examene si etc.
@Freud Ce zici tu nu-i problema in sine. Adica diplomele alea vor valora cat valoreaza, nimic, iar rezultatul e ca prostii vor fi ceva mai saraci, dar cu o hartie. Care-i problema?
Zice ceva omu’, though. Anume asta-i status qvo’ul actual, si daca erau inteligenti angajatorii incetau de multa vreme sa mai ceara diploma (e.g. nu-ti trebuie diploma de Jurnalism ca sa vinzi ziare).
Un singur exemplu: CFR anul trecut a dat afara oameni cu vechime si a angajat proaste tinere cu diploma, chit ca astfel au scazut productivitatea si au inceput sa inghita si mai multi bani. Norocul lor e ca sunt ajutati de stat, ca firma particulara ar fi dat de mult faliment.
Ce-ti spune ca vor inceta practicile tampite gen “fabrica de diplome”? Eu sper ca vor disparea incet sub presiunea studentilor, da’ e distanta intre speranta si realitate. Mai exista cerinta inca pe piata muncii pentru diplome goale de continut..
@diana : cum sa nu. se elibereaza hartii in prostie si toti vor cere bani in plus la salariu si pensie pe ele.
plus ca dupaia in statistici d’le apare ca sunt prea multi cu facultate si nu se acopera cererea de munca, ceea ce deja s-a intamplat, iar acuma fara 1 master cel putin, esti cam nimic.
sa nu mai vorbim de spiru haret care trebuia desfiintat da’ au niste baieti sus-pusi “facultatea” acolo “facuta”.
Este foarte inteligent ce ai scris. Totuşi există şi situaţii când e mai bine să o iei de la zero. Ca un exemplu plastic, un copil va fi mai uşor de educat decât un adult dezaxat sau distrus. Sigur că primul pas trebuie însă să fie înţelegerea profundă a sistemului actual. Abia atunci poţi decide, în cunoştinţă de cauză, ce este mai bine: să resetezi sau să modifici sistemul. Iar atunci, şi dacă resetezi, chiar de la zero nu va fi, cel puţin nu în privinţa experienţei acumulate. Părerea mea.