Întrerupem emisia pentru

.. un scurt detaliu tehnic.

Acu’ 2 ani treceam de pe platforma Blogger găzduită la Blogspot pe platforma WordPress găzduită de mine. Mă rog, nu de mine personal, da’ aşa se zice. La momentul acela am ales să iau totul de la Godaddy – de ei auzisem, ei aveau ofertă all-in-one, n-am mai stat să studiez atent chestiunea. Mbun.

O perioadă am stat la Godaddy, dar m-au enervat la culme când am încercat să rulez proiectul Trip. Acesta cerea clar mai multe resurse decât ar fi permis o găzduire shared, şi mi-era clar că acesta n-o să stea online multă vreme. Dar în loc să mă tragă de mânecă cum că le consum resurse cu spiderul rulat regulat (via cron) – GD au ales pur şi simplu să nu efectueze rulările respective. M-am trezit după o vreme, văzând că baza de date nu primeşte date noi. Preferam sincer un e-mail din ziua 2 anunţându-mă că “you’re using too many resources” decât să mă lase să mă prind singur. Asta pe lângă că undeva în mijlocul lunii Decembrie începuse să-mi apare Google Webmaster Tools timpi de încărcare de 3-4 secunde pe pagină, inacceptabil având în vedere dimensiunile fişierelor pe-aici.

Aşa că am mutat găzduirea (hostingul) la Dojo la începutul anului 2011. Ieftin şi vag mai rapid ca “gigantul” Tătuc, încă n-am reuşit să depăşesc resursele alocate în pachetul ei default, de altfel. Luna asta a fost timpul să reînnoiesc şi numele domeniului, aşa că am schimbat din nou ofertanţii. Am transferat daimon.me de la GoDaddy la NameCheap – spre cinstea lor, GD au dat drumul domeniului în mai puţin de 3 ore din momentul când am introdus codul EPP la NC; eu unul mă aşteptam să tragă de timp până la limita stabilită de ICANN, 5 zile.

În orice caz, relaţiile mele cu GoDaddy se încheie aici. Nu-mi pare bine de colaborare, da’ nu pot zice nici c-or fost complet idioţi sau măgari. Pe scurt, nu-i recomand şi cam atât

A bon entendeur, salut!