Internautul mediu

Citat din QDB:

<Jolt_Rogue> Long, tech explanation,
<Jolt_Rogue> or short simple one?
<Star_Ringer> medium, layman’s terms one for someone who sort of knows what you’re talking about but not intimately as you
<Jolt_Rogue> So, I’m explaining sex to someone who’s seen a lot of porn. Gotcha.

Mno, bucăţica asta luminează o jumătate din cultura livrescă română, îmi pare mie.

Atitudinea descrisă e fix cea a melteanului care vede o Dacie oprită pe marginea drumului şi deja ştie el ce-are biata maşină. Ştie pentru că discută cu băeţii despre maşini toată ziua, şi mai citeşte şi pe net uneori. Ştie cam despre ce-i vorba la subiectul “maşini”, însă n-a reparat una cu mâna lui dincolo de a schimba cauciucuri sau uleiul sau eventual de-a porni maşina altcuiva de la bateria lui. Ferească Sfântu’ să fi pus pâna să ajute într-un atelier de reparaţii adevărat, însă asta nu-l împiedică să aibă păreri despre chestiuni complicate. Probabil Dacia de pe marginea drumului are nevoie să-i fie reglat debitul de carburant.

Asta e, pe scurt, o atitudine de şcoală generală (sau liceu industrial, poftim). Toată lumea ştie câte ceva, că aşa-i făcută modernitatea – avem internet şi TV şi ziare şi medii de informare mai active ca noi. Toţi am văzut câteva documentare pe cele mai diverse teme, sau am citit despre ceva asemănător cu tema discuţiei, sau am auzit cândva o pseudo-informaţie aplicabilă, sau ştim noi de la şcoală nişte-informaţii-ce-par-adecvate-contextului. Ca şi cum ai şti “de ce au loc alunecări de teren” – ai auzit la geografie că copacii trebuie să existe, e clar deci că hoţii au tăiat copacii din zona afectată. Nu ştii însă a discuta media precipitaţiilor în zonă, tipul de teren sau trăinicia fundaţiilor.

Asta e, de altfel, o marcă apăsată a culturii române orale, care iată îşi vădeşte tarele: 1) cunoaşterea aproximativă 2) a unor informaţii reţinute incomplet 3) care sunt aplicate unor probleme dintr-un supra-set mai mare. Lucru care îi face pe oamenii competenţi să devină sastisiţi după o vreme¹, iar pe oamenii mediocri să-şi găsească infinit de uşor alţi oameni care-s fix la acelaşi nivel cu ei. De aici rezultă internauţi medii care nu-s deloc capabili să articuleze opinii dincolo de tipicul “patru picioare bun, două picioare rău“. Iar încercarea de bloging a aceloraşi internauţi rezultă într-o bălteală de opinii prefabricate.

Uneori internetul românesc pare a fi un mare liceu industrial. Fără pedepse pentru lipsuri.

¹ Diana Coman, “Bloguri cu repetiţie“