Then Darkness took me, and I strayed out of thought and time,
and I wandered far on roads that I will not tell.
~*~
Azi(i) – azi am avut o zi tare tâmpită la muncă. Futaiul a început de dimineaţă, când primesc vestea că sunt fericitul câştigător al sarcinii să mă mut pe alt proiect. Al treilea proiect pe săptămâna asta. Din fiecare din ele am făcut câte o bucăţică, o firimitură.
Pentru fiecare schimbare de proiect trebuie efort mental. Îţi aminteşti detaliile specifice clientului respectiv. Îţi aminteşti modul cum vrea clientul să folosească obiectul la care se lucrează, şi de ce a fost proiectat obiectul respectiv cu particularităţile lui. Mental, se face un *load project defaults*. După care, la două zile după, hop într-o nouă barcă. Ciclul normal între proiecte ar trebui măsurat cu lunile, nu cu zilele.
Pentru a da o palmă la căcat(ii), avem birou deschis(iii) deci ne putem întrerupe unii pe alţii. Te bate unu’ pe umăr, vrea o “explicaţie scurtă”. Sigur că bineînţeles, durează doar cinci minute să explici, însă îţi pierzi firu’ ideii pe care o torceai în cap. Mai durează încă vreo 10 să-ţi aminteşti unde erai, şi să ai iarăşi randament. După care vine altu’ pentru altă explicaţie. Tot scurtă.
~*~
Până la ora 15 eram pachet de nervi – întreruperi, zgomot, găsesc erori care reuşesc să afecteze jumătate din pachetul de “features” pe care cică le implementaseră programatorii.
Priveam *spre* monitor şi nu mai făcea clic nimic-nimicuţa. Mîinile pe taste, dar nu iese nimic productiv de acolo. Bat în gol în ele. Scriu o frază la “test description”, iese de fapt poezie postmodernă. Şterg. Dau să scriu iar, dar nu mă pot concentra suficient cît să dau clic în căsuţa corectă.
Aşa c-am ieşit afară şi-am aprins o ţigare(iv). Şi-am pus nişte Sabaton la căşti(v).
~*~
Mă relaxează să fumez. Nu, e incomplet spus; mă .. deconectează. E un buton de soft reset, ce funcţionează prin decuplarea de la realitatea imediată. Concentrarea se mută de oriunde ar fi ea blocată, şi revine în imediatul clipei. Bucla de feedback nervi — muncă — nervi — muncă se sparge.
Inspir. Expir. Trag fum aromat, îl arunc afară. Nu trag în piept. O ţigară normală durează cam un sfert de ceas(vi). Singura chestie al cărei efect de deconectare să fie similar este o şedinţă de masaj, eventual.
~*~
Simplă filă de jurnal, să-mi amintesc peste ani cum îmi petreceam pauzele pe când eram “om al muncii”…
- Nemuritorul “azi”. Nici nu mai contează când anume a fost azi. Articolul zace ca schiţă de luni întregi, atât de mult contează. [↩]
- Scuzaţi-mi franceza [↩]
- Adică open space, fără pereţi despărţitori măcar, cât să fie cubicle farm. [↩]
- Da. Ţigare. [↩]
- Alte chestii care merg: Bucovina, Metallica, Amon Amarth etc. [↩]
- De-ale de foi, adică. Ţigaretele “normale” nu-mi spun absolut nimic. [↩]
Am făcut zilele astea un an de „stat” acasă și nu mi-e dor de serviciu, de genul ăla de serviciu de care-mi amintește postarea ta…
E drept si asta, dar nu uita ca ce-i aici e un virf si-o exceptie, nu o intimplare chiar frecventa.
>avem birou deschis(iii) deci ne putem întrerupe unii pe alţii. Te bate unu’ pe umăr, vrea o “explicaţie scurtă”. Sigur că bineînţeles, durează doar cinci minute să explici
asta de fapt e un avantaj, la mine ne puneau sa detaliem ce am facut in alea 8 ore de munca, inafara de intrare/iesire.
era o optiune foarte amuzanta, parte din software-ul de registru activitate, “consultatie”.
si, na, in zilele cand faceai frectie maxima si nu-ti ieseau 8 ore nici prin adaos la proiect, bagai consultatie.
era tot open space asa ca lumea oricum vorbea non-stop gen. mai ales in unele ore, prima si ultima.
Bun, dar sa nu confundam lucrurile. Consultatie pot acorda si prin chat, sau prin telefon/skype, ba chiar si daca as avea biroul propriu. A, ca nu ma vede nimeni? Da’ la ce ar fi bun sa ma vada? Oricum, de lucrat lucrezi cu sarcini bine definite, “fa X, chestie care ar trebui sa-ti ia cam Y ore”. Punct.
Iar intr-o firma unde lucrurile se fac serios, se vede imediat cine are motiv sa petreaca 4 ore pe zi dind consultatii, respectiv cine nu. Partea ca ai open space sau dimpotriva, cubicle farm, este destul de putin relevanta in discutie.
Lol ce firma de chinezi aveti. Pe skype auzi, sa se vada ca munciti gen. Sa nu va ridicati din scaun ca se deschide pandora…
Trist.
Negrule, ce. Pe bune ca citesti ortogonal, filtrezi printr-un univers ne-euclidian, si apoi treci raspunsul si printr-un filtru bayesian calibrat pe spam din Nigeria…
Tocmai aia e problema in pizda ma-tii, ca esti deranjat in toate modurile posibile. Literalmente asta descriu in text, cum vine lumea si te bate pe umar. Dupa care tu te caci pe sectoare cum ca “dar de ce vorbiti pe skype”. Esti prost sau te prefaci?
[b]>5 minute[/b]
aia nu e consultatie, aia e daca ai 1 leu pentru aparatul de cafea.
dar sa zicem ca sug pula. o sug, asta e.
cumva [i]>intr-o firma unde lucrurile se fac serios, se vede imediat[/i] imi dadea de inteles ca ‘frectia’ e vazuta prost si sunteti monitorizati cumva. un fel de, ‘da, s-ar putea, dar nu la noi, pentru ca penis’ sau ca ‘s-a incercat, dar, penis, nu merge, ca a patit-o altul’.
deci pur si simplu nu-ti place sa vorbesti si e biasul tau de cum ar trebui sa fie munca.
Sigh, here we go again.
“Consultatie” e un termen pe care l-ai scos tu din cur. Pastreaza-l acolo. Eu de-aia am zis de “intrebare”, pentru ca literalmente aia este. Vine un coleg care nu mai stie cum se face cutare chestie, si i-e lene sa caute, mai bine intreaba. Dureaza fix 30 de secunde o intrebare de-asta, plus inca 1-2 minute sa raspunzi. E de-ajuns ca sa te scoata din contextul mental in care erai. A, ca nu stii tu ce-aia … lasa, o sa afli cind o sa cresti mare si-o sa muncesti. Poate pe la 30 de ani, da’ nu-mi tin respiratia.
Is un milion de chestii care te scot din flow. Simplul fapt ca birfesc 3 colegi linga tine, in timp ce tu jonglezi cu arhitectura softului in cap; behaie unu’ in timp ce ride, si gata. O simpla intrebare pe mesageria instant, daca te-ai scos din contextul in care erai, ai pierdut din eficienta.
Cit despre frectie .. depinde de la companie la companie, de la departament la departament. In general, acolo unde vor romanii sa fie mai buni ca nemtii & alte neamuri cu care colaboreaza, se freaca duda mai putin. Si da, cu consecinte destul de clare pentru frecatul dudei. Exemplele concrete, evident, nu ma apuc sa le dau pe blog.
Nuca culmea aia de la mine scriau drivere de linux si tot pe vorba. Plus desene CAD si testare prototipuri.
O fi dupa cum a invatat fiecare sa munceasca…
Consultatie scria fix in timetable, de aia. Era meniu drop down. Plm, chestii de HRizda.