Ne plângem că Timişoara arată cam naşpa, cam obosit, şi că unii îşi fac de cap. Ce diferenţiază oare zonele României între ele? De ce la noi se pot lucruri care în Moldova sau Constanţa par utopice? De ce la Cluj un eveniment care la noi ar părea banal, la ei ajunge în presă? Dar să cităm, pentru exactitate:
La Cluj, nesimţirea unor şoferi nu cunoaşte limite: parcheză unde vor,când vor şi stau cât “vrea muşchii lor”! Este şi cazul şoferuluiacestui autoturism, un Opel galben, care, miercuri, în jurul orei 15, astaţionat minute bune pe un trotuar din buricul oraşului! În plindispreţ faţă de trecători şi de lume, în general, şoferulautoturismului MM – 04 – ZZR şi-a parcat maşina – după cum se poatevedea şi în fotografii – pe trotuarul din faţa magazinului “Fierarul”,din Piaţa Mihai Viteazu. Asta, deşi la nici doi metri de autoturism, seaflă două indicatoare care avertizează că staţionarea este interzisă şiunul care atenţionează că se ridică maşinile!
din Clujeanul.
Ce mă uimeşte pe mine este atitudinea jurnalistului. Noi ne uităm nepăsători la porţiunea dintre Mocioni şi Maria, cum parchează toţi ca acasă, deşi trotuarul este îngust de felul lui. Ne uităm nepăsători la maşini oprite cu orele. Ei sunt sideraţi că a oprit cineva 15 minute! Also, jurnalism corect, dacă tot despre maşină, îi spun marca şi mai ales numărul de înmatriculare. La noi, n-am găsit în presă nici măcar numărul tembelului care a făcut un tramvai să deraieze şi să intre într-o casă.
Noi şi presa, presa şi noi. Ajugem nepăsători, şi nu e bine.