Am dat peste un oarecare sondaj de opinie. Vă invit să aruncaţi şi voi un ochi peste el, eu am să extrag câteva date mai interesante:
- Alţi 35% (dintre români) cred că virusul HIV poate fi luat dacă beau apă după o persoană infectată
- Soarele se învârte în jurul Pământului – 42% cred că da, 7% nu ştiu sau nu răspund;
- Cine nu are noroc în dragoste are noroc la cărţi – 14% au răspuns “bine”, 3% “foarte bine”;
- Uneori, ceea ce spune Biserica este greşit – 36% s-au situat în dezacord total, iar 25% în dezacord, faţă de 23% în acord şi 10% acord total;
- Ştiinţa greşeşte când contrazice scrierile sfinte – 9% dezacord total, 20% dezacord, 27% acord, 28% acord total.
Teoretic eşantionul ar trebui să fie reprezentativ: 1161 de respondenţi, vârsta peste 18 ani. Nu se specifică modul de alegere, educaţia sau locul de trai (urban, rural), dar până la urmă nici nu contează aceste lucruri. Există posibilitatea vagă ca aceste rezultate să fi fost obţinute printr-o alegere atentă a ţintei. Sigur, ea există, a mai existat un chestionar celebru care scotea că un procent enorm dintre bărbaţi au avut experienţe gay – doar că acel chestionar fusese aplicat în majoritate unor foşti deţinuţi.
De ce nu contează? Pentru că nu putem nega realitatea. Orice familie, oricât de modernă ar părea, îşi botează copilul. Aşa, “să fie”, “nu strică”, “să nu supărăm rudele”. Câţi oameni ştiţi că se uită pe Discovery în loc să se uite la Poveştiri adevărate? Exemplele pot continua până vă sucesc gâtul şi priviţi realitatea.
Chestia este însă alta: acum aproximativ 100 de ani existau oameni. În România. Oameni care aveau fix, da’ fix aceleaşi probleme cu astea ale noastre. Şi anume aveau Satul Românesc cu tradiţiile lui superbe care meritau conservate, şi aveau oraşele moderne care reprezentau viitorul. Cum să modernizezi satul fără să-i ştirbeşti din potenţa tradiţiei? Cum să produci orăşeni contemporani dacă majoritatea au rude la ţară şi dacă o bună parte din populaţie rămâne influenţată de tradiţiile ţărăneşti?
Pe scurt, România a trăit în ultima sută de ani o seamă de rupturi. Nu în teritoriu, fizic, ci în substanţa spirituală, în spaţiul cultural. Ruralul este anistoric şi produce o cultură minoră, în vreme ce urbanul produce o cultură cât de cât conectată, încercări de cultură majoră. Chiar şi sub comunişti am trăit drama rupturii, drama dezrădăcinării ţăranilor, a nimicirii tradiţiei lor şi a impunerii unei tradiţii sterpe şi importate. Pentru ca după 1990 să ne rămână a ne sincroniza cumva pulsul cu cel al Europei şi chiar al lumii, căutând cumva să transformăm ţăranul în fermier şi orăşeanul în maşinărie multifuncţională.
Ne iese? Nu prea.
E hilar să ai 7 milioane de români cu internet şi alte câteva milioane de români fără apă curentă. E hilar să ai o medie a vitezei de internet în topul european dar să ai un consum ruşinos de săpun per capita, anual. E ciudat să vezi că aceste două sfere de modernitate şi tradiţie nici măcar nu par a dori să se atingă, darmite să se unească. Sigur, vine tehnologia şi penetrează în toate casele, dar …
Nu ştiu. Parcă mai era ceva.
Parcă simt brusc România ca pe un cearşaf prea mare, prea întins, cu ţesătura vag rărită pe alocuri. Şi mă întreb cine va lua foarfeca spre a decupa nişte excelente ştergare de aici.
Ok, dar a fi de la sat nu mai inseamna in multe tari a fi prost, pardon, needucat. Scoala se face bine si la sat. Din pacate, la noi la sat o buna parte a oamenilor sunt de o prostie crunta, si de vina e sistemul educational. Oricum, poate am eu prejudecati, dar pentru mine oamenii excesiv de bisericosi, nu credinciosi!, sunt cam prosti. Cauta seara pe TVR Cultural emisiunea Duhovnicu de la miezu noptii. Am nimerit accidental saptamana trecuta si am savurat-o pana la sfarsit. E extrem de idioata.
E fals ca ruralul produce o cultura minora. Ruralul produce o cultura majora in sensul propriu al termenului, doar ca nu produce neaparat cultura literara. Ceea ce nu-i neaparat relevant, sa nu incurcam borcanele. Pe de cealalta parte faptul ca ruralul romanesc n-a produs mai nimic (nici dincoace, nici dincolo de Carpati) nu-i vina elementului rural, neaparat.
Mircea:
Correct me if I’m wrong, but going by the book – cultura minora = anonima. Manifestarile etnografice se inscriu linistite aici.
IMHO ruraul romanesc a produs suficiente animale cat de-un bestiar, nu toate fiind imprumuturi. Dar aia e alta discutie? :)
Anda:
Nivelul emisiunilor religioase -la fel ca nivelul mediu al credinciosului- este scazut deoarece asta pare a fi paradigma in care functioneaza ortodoxia. Anume intreaga constructie se invarteste in jurul preotului si clerului, omul de rand nu primeste dezlegare pentru a interpreta misterul lumii sau macar cel al scrierilor sfinte: el trebuie sa primeasca totul digerat. Imi amintesc inca, primise bunica-mea o colectie de reviste cartonate, editie lunara, cu predici: nici macar preotul nu este chemat mereu sa descopere, ci doar sa perpetueze, ca un fel de candela sleita dar care refuza sa te stinga. Refuza.
Nu trebuie decat sa privim la fratii nostri catolici, ei au reusit sa dea macar niste ganditori, un D’Aquino acolo. Ca sa nu discutam despre iudaism, care cheama fiecare om in fiecare moment al vietii lui sa descopere un sens sacru al vietii.
La sat in general orizontul insusi este scazut. Cresti ca sa devii un bun taran (fermier, na), si pentru asta nu-ti trebuie scoala mai mult de 4 clase. Degeaba faci scoli daca perspectivele sunt mici.
Discutia cu ce-i minor si ce-i major evident nu este si nu poate fi batuta in cuie, dar eu sunt din scoala celor ce masoara influentele. De exemplu cultura fierului la sciti a fost o cultura majora, chiar daca n-a fost neaparat o cultura scrisa, dovedita prin faptul c-a arat toata europa. Idem etruscii, cultura majora, chiar daca n-au scris mare lucru. Idem pe continentul american cateva exemple.
Din punctul asta de vedere cultura rurala germana (saxona) a fost o cultura majora, care-a dat palide copii cu asezonari specifice locului in Transilvania, si respectiv cultura rurala turca (cu insertii bizantine) a fost tot o cultura majora, care-a dat copii cvasi-identice in sudul Carpatilor. De-aici afirmatia cu “n-a produs mai nimic”.
Dar ca sa revenim la discutie : scrisul ca atare nu-i neaparat masura pentru ca semnul e o masura mai buna. Si arhitectura e semn, cum sunt si artefactele semne. Si-atunci pare mai inteligent sa clasificam dupa semne decat doar dupa texte.
Sa-mi zici productiile bestiarului local. Muma Padurii nu-i locala, gheonoaia nu-i locala, ielele nu-s locale, despre ce productie locala vorbim ? (E o capcana intrebarea. Miturile nu-s niciodata locale, ca n-au cum fi locale fiind mituri).
Nu conteaza, numai sa nu se stearga la fund cu ele :(
@Mircea – nici macar populatia nu e locala (vezi in link :)
Intradevar e o ruptura.Dar zic eu de indentitate.Nationala.
Orice popor ,de cind e lumea asta , a cautat sa isi creeze o imagine care sa il diferentieze,sa il scoata in evidenta.
Si a facut asta prin diverse mijloace, insa fara a importa si adapta cum face Romania.
Ce indentitate nationala avem noi dupa cei 45 de ani de comunism?Nici una.Perioada interbelica ce a pus cit de cit bazele unei indentitati, a fost prea scurta ca sa prinda suficiente radacini sa reziste peste ani.Comunistii au avut grija sa distruga orice seminte ce puteau fi duse peste ani intr-o perioada mai buna de incoltire.
A curatat orasele de adevaratii urbani si locul ramas liber l-a oferit ruralului prin falsa imagine a traiului mai bine la oras:casa si masa asigurata,apa si instalatii sanitare in casa,samd.In opozitie cu viata rurala cu ale ei caracteristici.
Dar ruralul s-a adaptat cum a putut si el la oras.Vezi foarte bine rezultatele adaptarii perpetuate:manele, cocalari,seminte,bere la pet pe bordura,etc.
Ce a mai ramas din rural a distrus prin colectivizare, un comun ce a distrus total indentitatea fiecaruia.Ce il indentifica pe rural?Pamintul pe care il are in posesie.E stindardul lui.
Si atunci, ciuciu perpetuare de traditii si tot restul.
Deci lipsa de indentitate la nivel individual duce si la lipsa indentitatii nationale.
Si de aici si lipsa de comuniune ,recte ruptura de care vorbesti.
La momentul actual din urbanii care ii ai nu ai cum sa mai scoti elitism iar ruralul nu mai ai cu cine il face ca toti is plecati la cimp afara.
Asa ca asteptam cu interes pe cei care vor decupa stergarele alea de zici tu cu care se vor sterge la botic ,dupa ce se vor infrupta cu sirg din delicatesa Romanica.Caci multi asteapta sa dam faliment intr-o Europa in care cu greu mai gasesti o bucata de pamint nefolosita la adevarata ei valoare si cu resurse neexploatate corespunzator.
Romania in 50 de ani eu zic ca nu o sa mai existe.Pariu?
Nicăirea în Europa nu se mai fabrică săpun în gospodărie, din cenuşă, seu de animale şi oase pisate, cum se întâmplă în satele româneşti. Cei cu rude la ţară aduc şi la oraş un astfel de săpun.
D’aia nu iese statistica la săpun!
Risc să spun că la fel se întâmplă şi cu hârtia igienică. Dacă au privata în curte, bagă o mână prin inimioara decupată în uşă şi trag o frunză de nuc. Două, pentr-o igienă apăsată.
Tot statistica spune că a crescut consumul de hârtie igienică şi a scăzut consumul de şerveţele de masă. Sunt două cauze:
– hârtia igienică reiese mai ieftin pe cm. pătrat şi atunci se foloseşte ca şerveţel de masă, iar dacă va continua criza o vom folosi şi la musafiri.
– românul se cacă pe el mai mult, pe zi ce trece.
Ahoy, s-a strâns câte ceva pe-aici. Pe rând:
Mircea Popescu:
Ok, you win. Chiar o să revin la animalele alea când o să pun mâna pe bestiar, l-am ochit mai de mult dar tot uit să mi-l iau.
Marius:
Bună documentarea, dar mai rămâne întrebarea cât contează originea noastră. Şi britanicii au sânge saxon-francez prin vine, şi nu pare să-i deranjeze. Istoric vorbind dacă migratorii s-au amestecat cu localnicii atunci nu cred că se poate vorbi de discriminare pe criterii etnice.
Altfel ne luăm jumătatea sârbească a Banatului înapoi şi formăm o Republică nouă. Ceea ce nici n-ar fi aşa de rău, come to think about it :D
Huck:
Nu pariez, este posibil deşi nu probabil. Recunoaşterea Kosovo şi Osetia ridică totuşi nişte semne de întrebare care par a-ţi oferi o bază pentru argument. Vom vedea.
Cât despre promovare, cred că ratezi imaginea de ansamblu. Popoarele (înţelese prin mase, mulţimi) nu-şi reprezintă nicidecum existenţa, e o găselniţă modernă venită odată cu marketingul agresiv. Francezii lui Ludovic nu trimiteau soli în Anglia pentru a-şi promova câmpiile, erau preocupaţi să-şi muncească pământul şi să-şi plătească dările.
De asta e şi dureros când încercăm noi să promovăm ţara: nu avem istorie ca germanii, nu avem infrastructură turistică precum bulgarii. O istorie coerentă a României începe în secolul XIX. Ardealul are ceva avantaj aici datorită contactelor ungare care i-au scris istoria. Ce să arăţi turiştilor în afară de foarte puţine puncte de atracţie?
Omuldelamunte:
Ponderea populaţiei rurale este de 46% în România, caz unic în Europa. Hai să presupunem prin absurd că TOŢI sătenii folosesc săpun de casă, asta înseamnă că un orăşean foloseşte aproximativ 7-8 săpunuri anual. Împărţim: un săpun timp de o lună şi jumătate. Nu ştiu la tine, dar la mine unul ţine maxim 2-3 săptămâni. Şi cum am două chiuvete şi o cadă, calculează.
Dar să nu ne înghesuim la d-astea complicate. Adu-mi statistica cu cei ce au apă curentă şi explică-mi cum arată igiena celor care nu au aşa ceva în apropiere. Hai, c-am trăit şi eu la ţară, ştiu ce drăguţ e să te strofoci să scoţi apă din fântână pentru a umple o troacă.
Fizic, originea noastră contează fix tot atît cît contează şi ADN-ul – nimica toată :)
Istoric şi cultural, originea noastră contează prin faptul că “migratorii” au venit întotdeauna să conducă, într-un fel sau altul. Cînd au venit romanii, s-a produs o ruptură. N-a apucat bine să respire lumea, că romanii s-au şi cărat – altă ruptură. Cu ochii în zare, spre Roma, proaspătul român cânta din fluier cînd a aflat că în satul lui veniseră goţii. Da’ tot era mai bine, că două sate mai încolo erau vandalii care încălecaseră oamenii…
Şi tot aşa. Dă-i cu fast-forward cam 1700 de ani, că e aceeaşi poveste. Şi tu vii să te plîngi de rupturi spirituale în ultima sută de ani ?
Da bre, dar cu cat suntem mai aproape de modernitate cu atat vedem mai clar efectele si le putem cuantifica. Plus ca progresul e infinit mai vizibil, una-i sa vina romanii sa-ti pietruiasca drumurile si alte e sa-ti vina capitalistii si sa-ti aduca TV, calculator si telefon mobil.
Poate sunt subiectiv, dar practic istoria de dupa 1950 joaca in alta liga, are niste efecte pe care inca nici nu le banuim.