Psihoistorie

Cine discută des cu mine ştie că-s mare fan Asimov. Nu-i nici un secret, ba chiar vi l-aş băga pe gât cu forţa dacă s-ar putea; dacă-i posibil, direct în programa şcolară. Vedeţi imediat de ce.

Termenul din titlu reprezintă denumirea unei ştiinţe inventate, în jurul căreia se învârte toată seria Fundaţia a lui Asimov: o ştiinţă arogantă care crede că poate sumariza comportamentul uman, îl poate parametriza, introduce în nişte ecuaţii şi la final descrie viitorul în funcţie de alegerile maselor. Sigur, toate măsurile de precauţie sunt luate: această ştiinţă nu funcţionează pentru grupuri mici, nu funcţionează pentru grupuri mari, ci începe să devină eficientă la scară planetară (universul asimovian include o întreagă Galaxie cucerită de către oameni).

No, faceţi o pauză şi digeraţi. Nu-i aşa că-i o tâmpenie?

Mie unuia nu mi se pare o tâmpenie. Sigur, suntem la o distanţă foarte mare de a reuşi să parametrizăm sau sistematizăm comportamentul uman, dar părem a fi pe drumul cel bun. Spre exemplu marketingul şi psihologia au la îndemână unelte foarte variate şi destul de rafinate pentru a descoperi gusturile oamenilor. Un produs este inventat, un public-ţintă este identificat, o reclamă care să apeleze fix la atributele acelui public este creată. Reclame la TV pentru seminţe şi bere, advertoriale subtile pe internet pentru telefoane scumpe, totul e targetat, drămuit, orientat. Nimic la voie sorţii, nu arătăm râtanului de pe TarafTV reclame la Rolex la fel cum pe snobul de pe net în atragem cu reclamă subtile la vinuri scumpe.

Metodele numerice disponibile ne permit să evaluăm pieţe întregi, să apelăm la statistică pentru ele şi să lovim în punctele sensibile. Cumpărătorii vin singuri şi dau Like pe Facebook, tweetuie singuri despre produsele preferate sau urâte (hated), scriu singuri pe blog despre companii şi experienţa cu ele. Sigur, e o informaţie parţială, frântă, totuşi e un punct de pornire şi un lucru la care nici o companie n-ar fi visat acum 30 sau 50 de ani. Interconectăm totul, Youtube se varsă pe Twitter, Twitter se poate vărsa pe Facebook, tot “conţinutul” pe care îl producem poate fi organizat, sortat, analizat. Se mută centrele de influenţă, imaginea companiei nu mai este doar în mâinile proprii şi ale presei.

Nu, nu sunt alarmist, nu în direcţia aia bat. Oricum alegerea personală nu contează, nu-mi şterg mâine conturile de peste tot: informaţia agregată e locul de bătălie, statistica asupra pieţei nu asupra indivizilor. Ştiaţi că tweeturile sunt arhivate şi de către Biblioteca Congresului din S.U.A.?

Tot ce vreau este să privim în perspectivă. Ce publicăm astăzi va fi vizibil şi peste 5 ani, poate şi peste 10 sau 15. Arhivele Usenet încă există. Abia aştept momentul când guvernele vor descoperi şi ele puterea internetului. Moldovenii au descoperit deja Twitter, China are firewall naţional, suntem pe drumul cel bun. Asimov a intuit conceptul în 1942.

Web 2.0; all about transforming science-fiction into reality.

( p.s. pentru hipstării care consideră că LOTR e cea mai pizdă chestie din istoria S.F., vă puteţi băga în cur autorul favorit: în 1966 Asimov a primit premiul Hugo pentru trilogia Fundaţiei, devansându-i pe Tolkien şi Robert A. Heinlein; premiul a fost acordat special la categoria “Best All-Time Series“, special instituită)

( a nu se înţelege că nu-mi place LOTR, doar că lumea S.F. nu a început acolo, ok? )

( p.s. #2 : O regulă a psihoistoriei este că populaţia-ţintă nu trebuie să ştie că acţiunile ei sunt “analizate”, chestie pe care de altfel o ştim şi noi sub numele englezesc de Heisenberg uncertainty principle; de asta nici nu sunt alarmist, momentan )

Să vă arăt un măgar
Recomandări

Comments 7

  • Argumentul corect la LOTR e simplu: LOTR e fantasy, nu SF. Cele doua sunt suficient de distincte.

  • Sunt curios si eu ce fel de nauci au bagat LOTR in istoria SF. Distinctia e fundamentala chiar daca amandoua fac parte din genul fictiune. Fantasy-ul si mai ales heroic fantasy-ul lui Tolkien aduce elemente de magie si supranatural pentru care nu sunt necesare explicatii logice, e fictiune speculativa nu stiintifica asa incat nu cred ca le putem amesteca. Iar pentru a stabili cea mai buna serie de carti, fie si dezlegat de filtre ca genul literar sau perioada tot trebuie sa tii cont de niste puncte de vedere: critica sau consumatorii, cine decide?
    Eu cred ca LOTR are o baza mai mare de fani (doar cred, nu am date) prin simplul motiv ca fiind lipsita de componenta stiintifica e mai accesibila maselor. Insa Fundatia… e vizionara frate!! Deci psihoistoria e o chestie la care m-as inscrie in anu 1. E peste logica mentatilor din Dune care nici asta n-ar fi departe de un corespondent pamantean. Foarte ok referinta la marketing dar ma mir ca nu ai adus vorba si de politica.. cred ca pana la un nivel aici e dezvoltarea cea mai puternica in psihologia reactiilor maselor. Poate ma insel..

  • Diana:
    According to Wikipedia,

    The Hugo Awards are given every year for the best science fiction or fantasy works and achievements[1] of the previous year.

    My bad for the bad wording, dar competitorii au avut aceleasi sanse cred.

    Richie:
    Vezi mai sus.

    M-am referit la marketing pentru ca asta e o chestie vizibila de pe luna. La politica nu ma bag, n-am date .. desi sunt convins ca ar fi o paine de mancat si aici.

  • Din ceva motiv Topsy a intrat în spam. Foarte bine, acolo să stea.

  • Cit de injurioasa ne-ar parea aici pe vechiul continent situatia, in SUA fantasy/sf se cam topesc in aceeasi chestie. Lucru care adeseori e fertil, pina la urma zbaterile identitare (eu scriu poezie adevarata spre deosebire de prostul ala) sunt principala frina in calea unei productii literare de calitate in Romania.

    PS. Dune ce-i, sf, fantasy ?

  • Am citit prima oara Fundatia (iile) acum 9 ani. Acum o recitesc. Si fratele meu a citit-o. Eu sunt un visator. El nu, dar pasionat de istorie.Totusi am avut aceeasi parere generala asupra Trilogiei, si anume ca avem impresia ca toata aceasta poveste reda cumva, istoria dezvoltarii umane pe planeta asta. Psihoistoria este prezentata cel mai bine in volumul 4- Marginea Fundatiei . De ce oare tot avem intrebari , in ultimii 10 ani, legate de comportamentul nostru general. Fiecare din noi ne intrebam in anumite momente daca suntem “manati” catre ceva. Vezi “matrix”-ul, avatar-ul si chiar si inceputurile cu “the game” , sau “wall street”. Acum, fiind in criza asta economica modiala si nationala, nu prea ne convine sa fim dirijati catre ceva, care nu ni se pare a fi bun per ansamblu, DAR , in urma cu cativa ani, nici macar nu ne pasa…
    O iau razna… si stiti ca e mult de discutat.
    Ce vroiam sa mai spun este ca ar trebui luat foarte in serios tot ce a scris Asimov in Fundatii. Argument- Da Vinci a conceput multe lucruri care sunt foarte utile azi; Verne a “visat” si mai mult; cine i-a luat in seama atunci? Dar acum? Noi spunem ( masa de oameni ci nu unii ca mine-un visator, repet, spunem ca au fost mari visatori si si-au permis sa viseze. Nu recunoastem cu adevarat ca au fost mai mult decat vizionari. Au fost trimisi cumva sa ne avertizeze si sa ne ajute…
    Oricum , nici cu Asimov nu prea as fi total de acord , plecand de la ideea ca suntem singurii (cel putin in Galaxie ). Dar daca e asa ar cam fi timpul sa ne grabim cumva . Sau poate ca o facem deja (vezi ultimele imagini de pe marte, ideea de turism spatial, etc, care nu fac altceva decat sa ne pregateasca).
    Oricum, eu imi vad mai departe de treburile mele si nu pot face decat sa transmit si altora impresiile mele despre aceste Fundatii. Legat de “facultatea de psihoistorie” la care s-ar inscrie si DIana Coman, sa nu uitam ca membrii celei de-a doua fundatii erau TOTDEAUNA RACOLATI , dupa aceea formati. Si nu altfel.Si nici nu cred ca ar functiona altfel. Talentul il ai sau nu. Nu cred in ideea ca poti deveni geniu.

  • Scuze Diana!!! richie a spus ca s-ar inscrie si el “frate” la facultatea aia.
    Inca ceva: nu am citit nimic din ciclul “robotilor”, dar fratele meu da. El spune ca ar fi o mare legatura intre fundatii si roboti , in sensul ca , robotii ar da o explicatie a modalitatii aparitiei oamenilor, care este totusi un cerc vicios. Probabil ca pe vremea cand a inceput scrierea fundatiilor , Asimov, nu era cunoscuta existenta a mii de alte galaxii. Sau poate ca “Fundatia” vrea sa ne spuna: “daveniti voi intai macar un prim imperiu , si pe urma mai vedem ce aveti voie”
    Dar cand ma gandesc ca noi nu suntem in stare sa “egalam sansele intregii populatii de pe pamant”, atunci cum naiba vom migra? Sau poate ca vor fi cativa care vor “evada” de aici?
    Sau poate ca noi suntem un “rest”-reziduu al vechiului imperiu? ca prea suntem amestecati si barbari.