Torente şi sisteme auto-limitative

A fost meci duminică între Poli şi Sportul Studenţesc. Eu fiind plecat de acasă pe seară, am intrat frumos pe forumul lor şi-am descărcat înregistrarea meciului a doua zi, rămânând să mă uit pe sărite când oi avea timp. Bineînţeles, mi-a rămas şi sarcina “morală” de a sta să însămânţez şi dorinţele altora. Seed, bă.

Ei, astăzi construiam masa de prânz prin bucătărie şi-am trecut prin cameră să văd cum mai merg torentele lăsate deschise. Ei bine, din totalul de viteză la urcare (upload) oferit de RDS eu consumam un siderant 100kb/s. Nu 500 sau 1500 sau cât o fi limita. Pur şi simplu nimănui nu-i mai trebuiau lucrurile pe care le descărcasem acum două zile, aşa că minunatul meu calculator stătea pornit şi practic freca menta, citind o dată la fiecare N minute câte 32mb de pe hard disk (atâta e dimensiunea cache a discului) şi apoi fluierând în aşteptarea doritorilor.

Veţi spune că nu contează, că trebuie să ai răbdare şi să faci Sfânta Raţie. Nimic de zis.

Dar pe de altă parte calculatorul consumă o cantitate finită de curent, cât o fi, acei 250 sau 400 waţi sau câţi s-or fi nimerind în funcţie de încărcare. Un coleg cu calculator bine “dotat” îmi spunea că îl costă energia electrică 400RON la fiecare două luni. Să încercăm să conştientizăm: torentele nu sunt gratuite. Nici StrongDC, nici Limewire, nici un software care permite distribuirea fişierelor nu funcţionează gratuit. Sigur, în sensul propriu al termenului funcţionează, nu aţi plătit nimic nici pentru program nici pentru fişiere, însă plătiţi factura electrică şi aceasta este uneori semnificativ mai mare decât dacă nu aţi sta să daţi şi altora fişierele descărcate.

În fond ce vă supun atenţiei este vechea discuţie despre cum nimic nu se pierde, totu-i în curgere şi transformare. Practic omenirea a reuşit să despartă două costuri, anume acela al producerii bunurilor şi acela al livrării lor. În mod normal compania X produce jocul sau filmul cutare, apoi discul fizic ajunge la dumneavoastră în calculator şi gata-i ciocolata. Prin folosirea torentelor companiei îi rămâne să doar producă, livrarea întâmplându-se online şi consumatorul final plătind din buzunarul propriu factura. Hă hă.

Veţi spune că-i mai eficient aşa, şi poate chiar este. Pe de altă parte însă, aici în Timişoara cam au loc pene de curent. Uneori doar fluctuează becurile, alteori cartiere întregi fluieră a pagubă timp de minute şi ore bune. Din câte înţeleg nu suntem noi singura ţară în această situaţie, nenumărate oraşe din întreaga lume civilizată suferind de pe urma supraîncărcării reţelelor electrice. Apropo, salvatorii planetei, nu vă e teamă că transformăm prea mult curent în căldură? Nu vă e teamă că luptăm să ieşim din dependenţa de petrol pentru a ne lega la cap cu dependenţa de electric? Nici măcar un pic?

La asta mă şi referam în titlu amintind de sisteme auto-limitative. Ştiţi desigur cum pe o câmpie oarecare pot trăi doar X lei, Y căprioare, N iepuraşi şi aşa mai departe, în momentul când o populaţie atinge limita de jos sau de sus automat lucrurile se reglează natural. Fie odată cu dispariţia resurselor dispar şi populaţiile prea numeroase de consumatori, fie odată cu bogăţia resurselor se multiplică imediat şi animalele. Care-i cel mai mare ecosistem pe care-l cunoaştem? Planeta. Este ea auto-limitativă? Vă invit să aflaţi.

Şi să număraţi, de altfel: încărcător de telefon mobil. Încărcător de laptop. Două încărcătoare de telefon, de fapt. Baterii sau acumulatori. Cafetiere şi maşini de spălat, frigidere şi maşini sybian. Aţi numărat vreodată cât de multe chestii avem în priză faţă de acum 50 de ani? Mixere şi plăjmi de enşpe mii de inci. De unde vine tot curentul pentru ele? Vorba aia, dacă aveţi bunici la ţară amintiţi-vă cum arăta camera “de zi”: televizorul pe o măsuţă şi cam atât. Dacă aveau boiler deja erau bogaţi. Nu-i vorba ca dom’le ne-am luat noi modernii prea mult nasul la purtare, da’ parcă .. e o diferenţă. Şi chiar sunt curios cine şi-a făcut tema de casă întrebându-se de unde vine curentul.

Aici ar trebui să fie concluzia. Dar cum urăsc concluziile ca-ntr-o compunere şcolară, vă las suspendaţi cu dilema mea în cârcă. Dacă nu vă provoacă apăsare poate-mi explicaţi şi de ce.

(hă hă, curentul vine de la priză, ce bou eşti)

Dilema ouălor
Poduri

Comments 11

  • Dupa cum bine ai subliniat, cererea de curent electric este tot mai mare. Nu numai ca legam la priza mai multe dispozitive, dar vedem filme si meciuri in aer liber, avem cladirile din orase luminate, mai multe bancomate si automate de tot felul si asa mai departe. Atata timp cat orice prost sustine mai nou ecologia, e tot mai greu sa decretezi ceva ca fiind ecologic. Brutal spus, electricul e ecologic pentru simplul fapt ca nu scoate fum. Daca din priza (in conditii normale) nu iese fum, centralele din proximitatea oraselor cam scot. Mai mult curent, mai mult fum. La ce bun masini electrice daca poluam mult mai mult producand energia electrica? In ipoteza asta, nu stiu daca mai conteaza asa mult de unde vine acest curent electric.
    Se poate extrapola si pentru reciclare. Reciclam, dar cat fum scoatem pentru acel proces tehnologic? Daca mai are cineva vreun dubiu ca inca nu depindem de energia electrica, tin sa mentionez ca sistemele de canalizare si alimentare cu apa au la baza pompe electrice.

    Cred ca ideea ca planeta ar fi auto-limitativa ar avea argumente extrem de alambicate pe care eu nu le prea intuiesc. Cert e ca si dupa epuizarea unor resurse thnologia va evolua si prin urmare si stilul nostru de viata. Pana la urma unii au inteles ca problemele sunt de fapt la nivel social (unii ar spune simplu natura umana) dar abordarile si reactiile lasa mult de dorit (a se vedea Ora Pamantului – un concept intresant aplicat crunt in Romania).

  • Ecologic sau nu, urentul mi se pare ceva necesar. Pana una alta suresle alternative de curente sunt extrem de costisitoare.

  • curentul**
    Vezi ce fac daca nu imi merge veioza :P

  • Dar la concret : `a) o “plajma” trage mai putin decit un televizor Diamant cu integrate, care trage mai putin decit un radio vechi cu lampi. b) Romania exporta curent. c) eu am CRT si sursa de 1kw pentru calculator, tin bec pe filament de 250W aprins cam non stop, si totusi platesc pe curent <50% din cit platesc pe… caldura. Pe care CET-ul o trimite direct in pamint.

    Numa' zic.

  • Mircea:
    Da, vechea lege a creşterii consumului. Şi o maşină modernă consumă mult mai puţin decât una construită de Ford, însă consumul global de benzină/motorină a crescut overall în timp. Pe măsură ce devine mai ieftin să consumi, începi să consumi mai mult.

    Chestia cu CETul e excepţie mi se pare, că ne-au băgat în facturi şi ce ar fi trebuit plătit anul trecut.

    Cartim:
    De la Edison încoace este necesar. Acum însă a devenit ubicuu.

    dam167:
    Nu am analizat în profunzime chestia cu auto-limitarea, dar în principiu singura intrare de energie din afară pe care o avem accesibilă este căldura soarelui, şi aia este relativ constantă.

    Sigur, sunt resurse pe care nu le ştim încă exploata (e.g. energia eoliană) – dar mi se pare cert că odată şi-odată ne vom apropia de maximul de energie productibil. Bineînţeles, noi ca persoane nu vom prinde ziua aia, totuşi ..

  • Pur şi simplu nimănui nu-i mai trebuiau lucrurile pe care le descărcasem acum două zile, aşa că minunatul meu calculator stătea pornit şi practic freca menta, citind o dată la fiecare N minute câte 32mb de pe hard disk […]

    S-ar putea să te mire (sau nu), dar un sistem care face upload pe bittorrent la un total de 100KB/s poate încărca sistemul destul de tare. Problema protocoalelor peer-to-peer e că conectarea simultană cu jdemii de utilizatori ca și tine duce la un overhead destul de mare de gestiune al conexiunilor FTP (care a fost făcut pentru punct la punct și nu pentru full mesh, cum pot să ajungă la nivel local conexiunile pe bittorrent).

  • Tout possible, monşer. Io mă refeream strict la activitatea de citit a hard-diskuului.

    În rest, ochiometric vorbind depinde de numărul de peers. Dar nu pot spune că uTorrent a reuşit vreodată să încarce procesorul peste 50%, nici măcar când lua de la mulţi oameni cu viteze mici. Dar în general avantajul seederilor români este că din 2-3 oameni îţi ocupi toată banda şi de up- şi de down-load.

  • :)) fain rationament, mi-a placut. bun ca tema de gandire. in fine, cautam pe gugãl ceva chestiute despre cariotipul cromozomial (!!!) si am ajuns la tine :) si uite cum si unele recomandari gugaliste facute anapoda te pot duce in locuri frumoase. sa traiesti :)

  • hei dl mircea! sa traiti! cum sta lumea buna ascunsa… ia sa fac io o cafea mare si sa ma duc sa te rasfoiesc, ca trecu ceva vreme de la ultima mea vizita

  • :)

    salutări deci lumii noi