Planuri de lectură peste vară

N-am. Da’ dacă tot a stricat Adriana câţiva biţi înspre mine …

Poate ştiţi, Librăriile Adevărul au o ofertă foarte faină pentru cărţile din seria asta, preţ special 8 ron până la finele lunii Iulie. Mno, eu unul le-am făcut o vizită acu’ vreo două săptămâni şi am plecat de acolo cu următoarele chestii pe care intenţionez să le şi citesc:

  • Procesul (Kafka) – am ales-o ca lectură de toaletă având în vedere cât de plicticoasă poate fi. S-o fi vrând a fi o parodie asupra sistemului juridic, aş putea spune că i-a şi ieşit omului, notele de absurd sunt fain redate, aplecarea exagerată asupra detaliilor triviale, tot tacămul. Asta n-o face mai puţin plictisitoare. O s-o termin cândva secolul ăsta, avansând la fulminanta viteză de 2 pagini pe zi.
  • Swann (Proust) – primul volum din fluviul de 12 “În căutarea timpului pierdut”. M-am regăsit enorm în băieţelul prin ochii căruia se petrec lucrurile, am regăsit evenimente, gânduri, trăiri, oameni. Regret sincer că nu m-am apucat mai devreme de ea, de prin liceu. Pe ea sigur o voi termina, e una din puţinele cărţi care chiar e în stare să mă reţină un ceas fără să fac nimic altceva.
  • Anna Karenina (Tolstoi) – sincer, mi-era teamă de ruşi până acum. Am încercat mai demult “Crimă şi pedeapsă”, chiar c-o fost pedeapsă halul de alambicat şi de complex în care scrie Dostoievski. E deconectant stilul cursiv al lui Tolstoi , e una din cărţile pe care le-aş fi citit cu enorm de multă plăcere în timpul orelor de chimie din liceu. N-am avansat prea mult, dar merg şi cu ea constant. Până spre finele lui August ar trebui să termin.

Apropo, cărţile din seria asta n-ar avea voie să stea pe raft mai mult de 3 zile, ar trebui să plece oamenii cu ele acasă în plase şi geamantane având în vedere preţurile. Sau nu, având în vedere că oamenii nu vor să citească. Am mai zis asta, cred, da’ nu strică să reamintim.

Bun, pe lângă titlurile de mai sus mă mai lupt şi cu Herta Muller, titlul cela cu vulpea & vânătorul. Frust mod de a scrie, nu foarte digerabil, însă elegant şi cadenţat. O cameră video urmărindu-i tăcută pe oamenii simpli, descriind enervant de precis viaţa în banalitatea ei; şi totuşi printre firimituri răsar imaginile de fundal ale unei vieţi ce ar fi putut fi chiar fericită. Cât de puţin lipsea .. doar curajul. Per total o carte nu impresionantă, dar bună de citit pe fragmente când te plictiseşti.

Cam asta-i.

Puţin despre oraşe şi constrângeri
Gânduri alandala

Comments 10

  • stii doar ca lumea cumpara in general cartile de la Adevarul sa se laude ce colectie au nu ca le si ating cu rol de citire, din pacate. Astept parea ta despre Anna Karenina

  • Tolstoi e mai degraba analitic, pe cand Dostoevski e mai degraba pasional. Totusi, as zice ca merita vazute ambele perspective, chit ca ti se poate parea mai dificil de urmarit una dintre ele. Vorbind de rusi, ai incercat si Gogol de exemplu, in special in proza scurta?

    Cat despre colectia Adevarul… eu n-as recomanda-o nimanui, pentru ca am deschis cateva carti si erau pline de greseli gramaticale si/sau de traducere. Atat de multe incat sunt mai mult decat deranjante.

  • Hm, pe cele de traducere nu prea am cum să le sesizez neştiind originalul, iar gramaticale nu mi-au sărit în ochi :-? Cel puţin într-un Hamlet bilingv de la Adevărul n-am găsit decât vreo două greşeli, posibil să fi ratat din ele; totuşi comparam mereu cele două, şi părea acceptabil. O să casc ochii de acum încolo, mersi.

    De ruşi o să mă apuc cândva, da’ vorba aia .. dacă aş avea şi răbdare pe câte planuri am .. :)

  • Să fiu sinceră, am stricat o grămadă de bani pe cărțile de la Adevărul (20 buc. + încă 40 Jules Verne) până să mă prind că oamenii inteligenți cumpără cărțile de la anticariat.

    Inițial mi s-a părut că am o datorie față de biblioteca personală încât să merite și niște exemplare noi, frumoase, dar apoi mi-am dat seama că cel mai important la o carte e conținutul. Conținutul acela care îți rămâne în minte indiferent de cât de bine arăta coperta și de cât de îngălbenite și îndoite erau foile.

    Așa că acum îmi cumpăr cărți de pe okazii.ro, sunt mai ieftine decât la anticariatele din oraș. Aleg doar dintre cărțile cu 2 sau 3 lei, dacă sunt mai scumpe nu le cumpăr și aștept ori să se ieftinească, ori să apară alți furnizori. Cu 50 de lei cumpăr 20 de cărți, nu ca la Adevărul sau ca la alte librării/magazine de carte. Plus că e păcat ca atâtea volume vechi să ajungă la maculatură, atâta vreme cât mai pot fi citite de încă 4 sau 5 generații.

  • ehei, ce tânără eram când citeam Anna Karenina :)
    Răspunsul la nedumerirea ta – de ce nu pleacă lumea cu sacoșele din librăriile Adevărul – e că majoritatea cărților reeditate de ei se află deja în bibliotecile celor mai mulți dintre românii care au copilărit, trăit pe vremea lui Ceaușescu, când nu exista internet, TV și alte distracții de amăgit creierul. Iar ăștia care s-au născut după, și eventual nu au acces la biblioteca de familie, au alte nevoi „intelectuale” ;)

  • Dollo:

    Era mai mult o întrebare retorică, sunt conştient că cititorii versaţi şi-au făcut deja “stoc” iar în rest bate vântul. Şi totuşi.. există un număr de oameni care încă mai caută chestii; spre exemplu albume:

    http://suzy.ro.im/2009/09/25/librariile-adevarul-chiar-mai-citesc-oamenii/

    TNH:

    Mei, eu merg pe ideea de “să fie nou”, fiindcă la mine obiectele tre’ să reziste fizic. Mă seacă idioţenia celor ce vând carte la 40-50 de lei şi apoi se plâng că nu cumpără nimeni; dar tocmai de asta respect pe cei ca Adevărul care se apucă şi produc la preţuri mai mici.

    Nu ştiu ce fel de anticari ai tu în oraş să vândă la 3 ron cartea, ai mei ca brazii vând doar puţin mai scump ca la librărie. Motiv din care şi prefer să cumpăr din librărie dacă tot scot din buzunar banul.

  • Și la mine în oraș trebuie să-ți vinzi organele pentru cărțile de la anticariat. Alea cu 3 lei le iau de pe okazii.ro. Am cumpărat cărți tipărite în 1970 în stare la fel de bună ca cele din biblioteca proprie. Faptul că au foile galbene nu înseamnă că nu vor rezista mult timp de-acum înainte. Am cumpărat câteva de Walter Scott și James Fenimore Cooper chiar și cu 1,50 lei/volum. Nu sunt în hardcover ca cele de la Adevărul, dar sunt în stare foarte bună, nu știu dacă au fost citite o dată sau de două ori în ăștia 40 de ani.

    Mai sunt și alte magazine online, dar din păcate au prețuri mult mai mari (deh, concurență puțină între utilizatori = prețuri mari). Ar mai fi bookhouse.ro cu preț unic de 4 lei, dar care nu oferă posibilități eficiente de filtrare. Partea proastă la cărțile vechi e că nu prea se găsesc SF-uri, iar când găsești au prețuri exorbitante.

    În plus, cu excepția Adevărul și Humanitas, majoritatea publică doar cărți de automotivare, aventurile unor pitzi la cumpărături, ghiduri despre cum să-ți găsești partener, despre cum să te porți în club, etc. Că tot veni vorba de Humanitas, prețurile lor mă deprimă. Cel mai enervant exemplu e Civilizatii si tipare istorice a lui Neagu Djuvara, care costă 45 lei, iar cel mai mic pret online pe care l-am găsit e de 27 lei. Mai bine mai aștept.

  • da, mai există și categoria care își face o colecție pentru un raft de bibliotecă sau părinți care le fac zestre copiilor. am mai văzut și categoria asta…

  • […] muzicală la cea literară: Circulă o leapșă pe diverse bloguri (eu am văzut-o la dAImon, Richie și pe câteva bloguri pe care am aterizat în trecere), reperată de mult dar pe care nu […]

  • :) Stie cineva, cartile din colectia Adevarul se vind cu biblioteca cu tot? Si nici nu trebuie macar sa aiba paginile taiate. Am citeva persoane interesate.