Întrebări făr’ de răspuns

Vă invit să vă puneţi la încercare puterea de deducţie precât şi simţul ridicolului, răspunzând următoarelor întrebări.

a) Ce reprezintă această operă (post)modernă? Am descoperit-o prin centrul istoric al oraşului, pe lângă Piaţa Unirii.

b) Cam cât 0% este procentul de creativitate al celor ce-au denumit astfel o terasă din Gara Nord?

c) Dacă dă dracu’ şi iau foc Arhivele Banatului, alea sfinţite cu popă şi toate alea, înseamnă c-o fost popa incompetent?

d) Nu există nici o autoritate care să pedepsească aşa hal de “adrese”? Nu-i vizibil ce dracu scrie acolo decât dacă ştii unde să te uiţi şi te chiorăşti bine. A, şi-i lumină afară.

e) Când va fi dat afară şeful ce teoretic conduce Gara Nord Timişoara? Vagoanele alea au ars cândva anul trecut, în toamnă sau iarnă. De atunci au fost lăsate în mijlocul liniilor, vizibile oricui vine sau pleacă de la tren, pradă ruginei. Primul contact cu oraşul, dincolo de urâţenia gării, sunt şi obiectele astea.

Semne ale nepăsării care domneşte la CFR, cel puţin filiala locală. Pe bune de nu-mi vine a crede că o alipire a Regionalei Timiş la Regionala Craiova ar aduce îmbunătăţiri.

f) Cândva, magazinul onlain Damfis avea şi un filtru cu adevărat util: “Stoc”. Aflai astfel dacă un anume produs se află sau nu în stocul magazinului, în stocul depozitului lor local sau doar al furnizorului. O astfel de posibilitate de a prevedea când ai putea beneficia de un produs din momentul când îl comanzi este însă anti-românească, îmi pare, aşa că a fost pe drept scoasă.

Nu-i aşa că filtrul de culoare era cel mai important?