Na c-am trecut şi pe Linux

Da, e nu-ştiu-câta încercare s-o fac. De data asta, chiar mi-a reuşit. Cred.

~*~

Înainte însă de a putea discuta despre Linux, trebuie însă discutat puţin despre hardware-ul pe care rulează.

Eu unul am tot avut probleme cu driverele video. Am avut plăci video SiS (la laptop), AMD (calculatorul anterior), Intel (calculatorul actual). Abia după ce m-am plictisit de Intel 2000 mi-a dat prin cap gândul că totuşi poate ar fi cazul să iau o placă “normală”, şi cum mă cam bate bugetul m-am ales doar cu un NVIDIA GT 630. E ok.

Altminteri, puţine componente ar mai fi care să facă probleme. Mausul e ceva Gigabyte simpluţ, tastatura Microsoft fără briz-brizuri, o cameră web Logitech prin USB, o placă de sunet Xonar DG. La rigoare, pot trăi şi fără ultimele două. Placa de bază Gigabyte B75 cu chipsetul aferent, reţea şi sunet atât de tipice încât absolut ORICE distribuţie ar trebui să ştie discuta cu ele.

~*~

Bun, partea hardware fiind (oarecum) rezolvată, am trecut la o listă minimă de cerinţe software funcţionale.

Chestia mişto este că în general softurile pe care le folosesc pe Windows încep să aibă echivalenţe. De fapt, ăsta a fost unul din factorii majori care m-au făcut să încerc trecerea: realizarea că, băi, am opţiuni. Editare de documente (office), editare foto-video minimală, browsing de internet, jocuri .. nu prea mă mai plâng de lipsuri.

~*~

Cu puţin înainte de Anul Nou, am pus mâna şi-am scris un stick nou cu Fedora 21. Instalare uşoară –prima dată în viaţă când accept să preia sistemul de operare întreg discul-, şi în nici 30 de minute aveam un Fedora funcţional. Fără accelerare 3D, dar funcţional.

Aici începe futaiul. Pentru Fedora driverele NVIDIA se instalează de pe http://rpmfusion.org. Oricum faci, tot la instrucţiunile lor ajungi. Doar că pe maşina mea chestia era groaznică – instalat drivere, restart PC, sistem de operare nefuncţional. Şi nu vorbim despre imagine defectuoasă, vorbim despre faptul că Fedora nu mai ajungea la ecranul de login.

Am reinstaslat Fedora. Am folosit alte drivere –altă sursă, însă la final am realizat că tot alea de pe rpmfusion– am păţit aceeaşi chestie. Dacă eram utilizator obişnuit, îmi băgam cracii la faza asta. Dar hey, mi-am zis “dacă voiai simplitate erai încă pe Windows“, şi am continuat încercările.

Am boot-at de pe o partiţie mai veche de Ubuntu 12.04 aflată pe al doilea hdd⁽ⁱ⁾. Am făcut un stick cu Ubuntu 14.10, l-am instalat pe acela pe discul primar. În Ubuntu tot ce a trebuit să fac a fost să instalez driverele NVIDIA non-free şi asta a fost tot. Camera web a fost detectată corect, placa de sunet şi ea.

~*~

Prima chestie care te enervează în Ubuntu este… absolut tot. De la bara din partea stângă, trecând prin faptul că butoanele de minimizare & co sunt în partea stângă a ferestrei, şi până la absolut toate chichiţele care sunt diferite.

Totuşi, o maşină este funcţională atunci când o poţi folosi la chestii uzuale. Aşa că trecând peste diversele idiosincrazii, am pus mâna şi am făcut maşina utilizabilă.

În trecut am avut probleme cu playerele audio, de exemplu. Amarok şi restul chestiilor “cunoscute” sug cucu’ în continuare, cel puţin din punctul meu de vedere. Pe Windows m-am obişnuit cu Foobar2000, care este extrem de simplu şi funcţional. Un anonim zis şi Vexare mi-a recomandat mai demult DeaDBeeF; l-am încercat, mi s-a părut totuşi cam sărăcăcios.

După câteva încercări⁽ⁱⁱ⁾, am descoperit şi m-am împrietenit cu Clementine. Ca interfaţă pentru redat muzică este curăţel, îşi construieşte o bibliotecă cu muzica de pe disc iar apoi poţi pune tu filtre pentru a crea playlisturi. Nu-mi trebuie mai mult. Mai are şi brizbrizuri built-in pentru Last.fm, căutare automată pentru versuri, bibliotecă cu posturi radio online, conversie dintr-un format în altul ş.a.m.d. Util să le ai, dar l-aş fi recomandat şi fără ele.

Pe partea de redare video VLC⁽ⁱⁱⁱ⁾ este în continuare suveran. M-am luptat puţin cu el până să arate diacriticele. Se cam chinuie cu formatul wmv, însă asta cred că e o problemă a formatului. În general e docil şi ascultător indiferent cu ce “arunc” în el. Ce-i drept, n-am aruncat cu chestii prea complexe. Pe Windows mi-a redat inclusiv fişiere blu-ray şi mă aştept să facă la fel şi sub Linux.

Pentru periajul pozelor foloseam IrfanView în Windows. Alternativa sub Linux este XnView – pot să fac crop, corecţie minimală de luminiozitate, batch resize, şi suficiente altele. Asta deşi la bază este un simplu “viewer” şi nu un editor complet. De Gimp încă n-am avut nevoie să mă ating^(iv).

~*~

Partea foto-audio-video fiind rezolvată, trecem la categoria “grea” a jocurilor.

Steam are versiune de Linux, Dota 2 are şi el o versiune. Eu joc undeva între 0 şi 3 meciuri pe zi, depinzând de chef şi de timp. Am downloadat şi instalat, merge aproape la fel de bine ca în Windows. Puuuţin mai lent la încărcare şi la intrarea în joc.

Una din problemele majore este însă legată de serviciul web al Steam, cred. Uneori, chiar şi în mijlocul unui joc, hard disk-ul începe să citească/scrie^(v) până când întregul sistem devine ne-responzitiv şi trebuie resetat fizic de la buton. Şi pe Windows sunt probleme similare din câte ştiu, iar eu am avut probleme în general dacă am folosit serviciile web (de exemplu verificat pagina Friends, sau apăsat shift+tab în joc).

Ryzom merge fără comentarii. Am făcut un wget direct de pe serverul lor, deşi nu e cea mai deşteaptă idee să sincronizezi 7gb de date folosind o conexiune http. Vorba aia, “leneşul mai mult aleargă”. Am adăugat clientul Ryzom în Steam pentru a-l accesa mai uşor, practic îmi merge la fel ca înainte, inclusiv rulatul simultan al mai multor clienţi.

Sunt mici comportamente diferite între platforme totuşi – din ceva motiv abscons mi se închid ferestrele de chat când apăs Ctrl+3, de exemplu. Având în vedere că scurtătura respectivă e folosită pentru a schimba între listele de acţiuni şi o folosesc des, e oarecum enervant.

Recent a fost reducere pe Steam la Euro Truck Simulator 2, l-am luat, mi-a plăcut, merge fără sughiţuri. Nu-i cel mai dramatic joc al lumii, însă e ceva relaxant în a conduce câteva zeci de tone de marfă prin Europa. Singura problemă a fost că radioul din joc nu vrea deloc cu fişiere .mp3, aşa că mi-am convertit câteva în .ogg. Prima dată am vrut să fac conversia direct cu Clementine, însă după câteva încercări nereuşite am ales un progrămel CLI care şi-a făcut treaba fără mofturi.

Altminteri, am avut succes şi cu joculeţe micuţe băgate prin Wine. Bejeweled merge fără discuţii, alte titluri de la PopCap merg şi ele – Plants v. Zombies, Peggle, etc. În general nu-s mare gamer aşa că nu am prea multe chestii de încercat. Poate Rise of Nations cândva în viitor, sau ceva Need for Speed, chiar e nevoie de un joc serios de racing pe Linux.

Ah, un lucru n-a mers nicidecum: Sims 3 (banal, fără add-ons). Porneşte maşina virtuală a Wine, porneşte şi Origin, trece jocul prin animaţia de început, dar la ecranul de loading moare. O fi de la faptul că maşina mea are doar 4gb ram. Sau or fi probleme de compatibilitate în general. Dracu’ ştie, nu-mi bat capul.

~*~

 Deja am cam rezolvat peste jumătate din chestiile pe care le fac zilnic pe calculator.

Browserul merge ok. Din păcate pluginul de Flash Player e undeva între mediocru şi jenant când îl foloseşte Firefox, a trebuit să trec pe Chrome. Nu vă puteţi închipui cu câtă nerăbdare aştept să moară dracului de tot. Nu va fi foarte curând, dar alunecarea spre groapă este de neevitat- recent chiar, Youtube a anunţat că trece by default la html5 video în loc de formatul flash. Mai rămâne dezvoltatorii de joculeţe să-şi găsească o platformă nouă şi se sparge monopolul complet.

Skype merge. Mumble merge. TeamSpeak merge. OpenOffice merge. N-am încercat TeamViewer încă. Mozilla Thunderbird foloseam şi pe Windows pentru e-mailuri. Idem qbittorrent.

Notepad++ nu merge decât prin Wine, aşa că l-am lăsat în pace. Până la urmă i-am găsit şi lui o alternativă acceptabilă în SciTE. De TotalCMD nu se pune problema, dar Krusader merge ok.

~*~

Evident, nu e totul roz.

Spre exemplu, menţionam launcherul din stânga. E o chestie forţată de Unity şi imposibil să renunţi la el de tot. Sigur, este posibil să-l setezi pe auto-hide, să-ţi instalezi Cairo Dock de exemplu, şi să te prefaci că n-ai văzut în viaţa ta launcherul. Sau poţi să-ţi instalezi alt desktop environment, pentru că existenţa launcherului este parte a filosofiei Unity. Pare cam aiurea rigiditatea.

Eu unul nu-mi bat capul cu alt DE, m-am obişnuit cu Unity până la urmă. E ok faptul că pot să schimb ferestrele doar dând cu rotiţa de la maus peste pictograme. E ok că pot deschide 10 programe şi să nu-mi pară supraaglomerată bara.

Altă chestie: încă nu mă înţeleg cu gnee (mă rog, cnee, xnee şi restu’ de verişori). Pe Windows găsisem un software simpluţ şi eficient, îi zicea Advanced Key and Mouse Recorder^(vi). Am reuşit să conving cnee să-mi înregistreze şi să redea o secvenţă simplă de maus, dar mai e mult până departe.

Tot din categoria “înregistrări”, mi-ar folosi un echivalent pentru Fraps. Ceva software în care apeşi un buton, înregistrează imagine+sunet fără dificultăţi, apoi pescuieşti fişierul de pe disc şi-l procesezi cum crezi de cuviinţă. Până acum am găsit doar softuri să zicem neterminate. Am avut probleme cu video derulat prea rapid pe înregistrare, sau cu programe care încetinesc prea mult jocul când rulează. Mai sap.

~*~

Şi cam atât pentru moment, voi mai reveni pe tema asta când voi avea completări / adăugiri de făcut.