De la Ubuntu la XUbuntu

Foarte pe scurt.

Când am instalat Ubuntu 14.10 în Decembrie, nu aveam aşteptări prea mari. Să meargă decent. Să nu moară din motive neaşteptate. Să pot găsi programe pentru ce fac eu pe calculator de obicei. Să pot juca jocuri. Toate dorinţele astea mi s-au împlinit, cu excepţia uneia.

~*~

Programe echivalente am găsit pentru cam tot ce am avut nevoie. Clementine pentru muzică, VLC pentru video, Skype are versiune de linux, şamd. N-am avut probleme mari nici măcar cu driverele, un punct sensibil altă dată. Jocuri am găsit 3-4 care să-mi meargă. Pe scurt, m-aş fi declara mulţumit …

… însă am întâmpinat o problemă.

Jucând Dota 2, mi se întâmpla adesea să rămână sistemul fără memorie. Am 4GB ram, nu e enorm însă ar trebui să fie decent. Ei bine, mie discul îmi începea să facă thrashing, să citească/scrie în disperare până la punctul când sistemul devenea de neutilizat şi avea nevoie de un restart “la rece”. Studiind puţin problema cu utilitarul top, am constatat că încă de la pornire mi se consumă peste 35% din memorie, procent care urca urgent spre 80-90%.

Mai grav, aceeaşi problemă o întâmpinam în Euro Truck Simulator 2, ceea ce-mi lăsa doar Counter Strike ca opţiune de joc pentru Linux. Porneam doar Steam şi intram în ETS2, iar după 10-15 minute întreaga memorie era ocupată şi trebuia să repornesc forţat. Chestie pe care la început am acceptat-o, însă până la urmă m-a înfuriat dincolo de roşu. E totuşi inacceptabil ca maşina să devină neutilizabilă, să pierzi timp şi meciuri de Dota din cauze până la urmă software.

O soluţie paleativă a fost să încerc o schimbare de interfaţă, de la Unity la Gnome. Am avut parte de o oarecare îmbunătăţire, dar nu suficientă. Jocurile se blocau în continuare. Aşa că, asigurat de prezenţa unui CentOS ca “backup” pe un disc secundar, am trimis Ubuntu la dracu şi am instalat XUbuntu 14.04  “pe curat” – inclusiv formatând partiţiile.

~*~

Ei bine, pot spune că XFCE este foarte lejer ca resurse consumate, respectv că n-am mai avut nici o problemă de când am pus XUbuntu!

Bineînţeles, am avut alte probleme, care ţin de adaptarea utilizatorului. Alte seturi de scurtături. Anumite funcţionalităţi lipsă, spre exemplu folosirea rotiţei de scroll pentru a comuta direct la un program din taskbar.

Dar, per total, am eliminat problemele de memorie. Plus că meniul Whisker chiar e mişto, cam toate programele mele uzuale încap în el ca “favorite”. Recomand cu căldură deci XFCE, chiar dacă ezitam să-l folosesc din cauza zvonurilor că-i “minimalist”, barebones şamd.(i)

----------
  1. Să nu ne gândim la idioţenia launcherului din Unity care nu e modificabil decât cum are chef Canonical… mă ia iarăşi cu frisoane. []
----------

Leave a Reply

Your email address will not be published.