Preambul
Îmi amintesc încă vechile autobuze Berliet şi DAC, ce-şi trăgeau sufletul din greu prin Timişoara. Orele de dimineaţa, când în bietul 43 intram mai mulţi oameni decât permite bunul simţ. Firobusul ce’şi târâia călătorii de la Solventul până la centrele comerciale.
Acum, toate s’au dus. Au rămas tramvaiele germane, Hansa, mici ca o cutie de sardine, Wegmann impunătoare, câteva Rathberger .. dar şi ele poate vor fi duse în câţiva ani. Deja de Timiş2 îşi mai amintesc doar nostalgicii, şi cei care vizitează muzeul regiei.
Şi totuşi, RATT nu stă pe loc. În ultimele luni, în spatele cortinei oamenii au lucrat frenetic, punând la punct un sistem modern integrat, gata de a face cinste Timişoarei. Despre ce este vorba?
Sistemul de ticketing
Compostoarele actuale sunt vechi, jegoase, şi greu de întreţinut. Nimeni nu ştie exact câţi oameni circulă la un moment dat pe o anumită linie. Primăria decontează către RATT anumite sume pentru reducerile pensionarilor şi elevilor, dar atât. Ideea unui sistem de taxare electronic a apărut natural.
Astfel, biletele şi abonamentele sunt înlocuite de carduri, care pot fi de unică folosinţă sau nu. Exact ca la bancă, un card corespunde unui user account, iar acest user poate încărca credit sau poate cumpăra un abonament. Tot ce are de făcut în vehicul, este să valideze cardul, şi este în regulă. Validatoare sunt montate deja pe unele autobuze, iar pe restul vehiculelor se văd doar cablajele şi locul unde validatoarele îşi vor lua locul. O altă facilitate este taxarea pe staţii; dacă nu circuli pe toată lungimea liniei, ci doar câteva staţii, validezi şi la coborâre, iar asta opreşte automat taxarea; dacă uiţi să validezi, plăteşti preţul întreg al biletului, ceea ce nu este o tragedie prea mare.
Controlul este şi el simplificat, cardul fiind scanat imediat, fără a mai apărea probleme legate de imprimarea defectuoasă a orei de către compostoare. La începerea controlului, şoferul blochează validatoarele folosind computerul de bord, astfel împiedicând situaţii care se întâmplă acum. Poza fiind imprimată pe card, este posibil să se elimine necesitatea prezentării unui act de identitate la control. Bonus, uşile au dispozitive de numărare a călătorilor, iar informaţiile legate de numărul călătorilor din vehicul sunt coroborate automat cu cele legate de numărul de bilete/carduri validate. Practic, se ştie în orice secundă câţi călători frauduloşi sunt în vehicul. Deocamdată dispozitive sunt montate pe 7 firosube Skoda Irisbus, şi în funcţie de rezultate se decide sau nu dacă se extinde procesul.
Cardurile ACCES sunt deja formatate, gata de a fi distribuite. Într-o primă fază sistemul va fi folosit doar de către angajaţi şi câţiva oameni din afara sistemului – beta testing înainte de ‘marea lansare’, care va avea loc prin luna Ianuarie a lui 2009.
Galbene, ele păstrează schema de culori a RATT, ceea ce ostoieşte neliniştea că Primăria ar fi comandat ca şi acestea să devină alb-violet. Proiecte de viitor ar putea fi integrarea cardurilor pentru a deveni un portmoneu electronic, iar creditul de pe ele să poată fi folosit şi pentru a plăti parcarea în zonele Telpark. Desigur, este doar o idee.
Poziţionarea vehiculelor prin GPS
Bineînţeles, tot sistemul de ticketing este degeaba dacă nu poate comunica cu sediul, pentru o statistică în timp real a călătorilor. Astfel că, fiecare vehicul va comunica prin GPS.
Nu doar atât: vehiculele vor fi monitorizate în timp aproape real. Asta deschide porţi spre o posibilitate tare dorită: o estimare a orei aproximative când vehiculele vor ajunge în staţii, cu o marjă de eroare de un minut. Panouri de afişaj deja s-au montat în câteva staţii, dar afişează doar dummy info, neexistând încă date live care să poată fi folosite.
Imaginile sunt de pe Take Ionescu la depou, respectiv Piaţa 700. Mai sunt panouri în Mărăşti, la Spitalul Militar, şi în Libertăţii. Informaţiile vor mai fi disponibile pe web (www.ratt.ro), respectiv prin sms, ambele aplicaţii urmând să fie dezvoltate.
Ca şi cum asta nu ar fi suficient, tramvaiele au montate şi contoare de curent, lucru care permite studierea exacta a comportamentului vatmanilor (prin verificarea consumului, care este direct proporţional cu viteza), plus a eventualelor pierderi de curent ale Enel.
Ce mai e nou? Computere de bord. Practic, ele transmit dispeceratului datele despre poziţionare, despre validări, pot trimite şi primi mesaje predefinite (alarme, comenzi de retragere din cursă); ele mai memorează şi orarul, astfel că şoferul ştie în orice moment dacă este în întârziere faţă de grafic, sau în avans); comunică cu validatoare prin ethernet şi cu dispeceratul prin GSM (operatorul este Orange); nu în ultimul rând, ele monitorizează şi viteza vehiculului, o pot memora, astfel încât se pot analiza evenimente rutiere chiar după ce s-au petrecut. Sunt 4 posturi de dispecerat, câte unul pentru fiecare tip de vehicul, plus şeful de tură.
Dispeceratul împreună cu Serviciul Exploatare şi centrul de ticketing, s-au mutat de pe Take Ionescu, în fostul sediu ACR, pe Str. Doinei. Aici se află şi serverul central, un grid puternic pentru urmărirea în timp real a vehiculelor şi călătorilor. Mai lipsesc din oraş câteva lucruri, spre exemplu posibilitatea de a cumpăra vederi cu mijloace de transport în comun, monografia RATT sau măcar a vreunei linii, machete cu vehicule, pliante despre vehicule, pe scurt mărunţişurile care fac toată diferenţa când vine vorba de turism.
Probabil mai sunt lucruri de spus, dar deja mă lungesc. Oricum, vreau să felicit RATT pentru munca de modernizare depusă! La mai mare!