Din nou despre Parcul Botanic din Timişoara. Cu năduf.

Nu mai am răbdare. Nu mai ştiu să scriu frumos, “cu mănuşi”, elegant. Am obosit.

Dragi consilieri locali din Timişoara, dragă domnule primar Nicolae Robu: rezolvaţi dracului Parcul Botanic.

~*~

Cu ce să încep? Cu poarta!

Arată .. vechi, comunistoid, înghesuit. Nu încap decît maxim două persoane pe ea, mergînd braţ la braţ. Eu am mai mult de un singur amic, voi nu?

Metalul e mîncat de rugină pe alocuri. Numele parcului, scris cu fier, ar fi un candidat mîndru pe pagini dedicate artei & arhitecturii brutaliste.

Exemple se pot lua de oriunde, e plină lumea asta de intrări construite cu gust.

Nu zic că vreau musai ceva ca poarta din exemplul următor, dar … n-am putea avea şi noi o poartă ceva mai … impunătoare? Mai elegantă? Mai faină? Toate la un loc?

Situaţia e tristă şi pe dinauntru. Avem o gheretă încastrată în zid, pentru vîndut bilete. Stă cu storurile trase şi jegoşite de vreme. Zidul e plin de grafitti, citiţi despre broken windows theory şi poate pricepeţi de ce.

Mai departe, parcul are plante. Ce facem cu ele? Ce ştim despre ele?

Nimic, fraţilor.

Poate ar vrea o învăţătoare de la Lenau să-şi ducă elevii în parc, să facă lecţie cu demonstraţie practică. Are cu ce? Are nimic.

Poate îi roade curiozitatea pe turiştii care vin în Timişoara. La City Business Center e un dute-vino fascinant, toate firmele cu capital străin primesc diverse delegaţii de CEOi, investitori, manageri de divizie şi alte persoane destul de însemnate. Sunt în CBC firme italiene, am văzut nemţi, suedezi, am auzit oameni vorbind în franceză. Parcul Botanic e la o aruncătură de băţ, poate ar vrea oamenii ăştia să-l viziteze. Eu am vrut să duc colegi nemţi în parc, la picnic. Mi-ar fi fost însă ruşine.

Sau poate ne-o roade şi pe noi, localnicii, curiozitatea să învăţăm chestii noi. Ştiu, pare improbabil, dar promit că ne mai apucă din cînd în cînd dorul de învăţătură.

Acest copac minunat şi interesant! Cum se numeşte el, domnii mei?

Vreau să mă educ, şi nu pot. Că nu poţi căuta copaci pe Google, nu cu uşurinţă.

A, să nu uităm: cineva a vomitat nişte porţi pe strada Al. I. Cuza, aia care duce spre mall / Aradului. Asta s-a întîmplat acum cîţiva ani.

Problema e că au fost puse acolo, aruncate din goana camionului, şi uitate. Arată la fel de jalnic precum poarta principală. Ce facem cu ele? Nu ar trebui să se poată închide noaptea? Nu ar trebui să arate vag decent?

Nu ar fi bună o plăcuţă şi aici, pe care să scrie măcar “Parcul Botanic” în vreo 2-3 limbi? N-ar fi bună o hartă a parcului, ca să ştii ce plante poţi vedea, şi pe unde poţi ieşi?

A, staţi că n-am terminat lista de copaci. Cum se numeşte ăla fain şi noduros? Ăla ruginiu o fi cireş ornamental sau altceva? Şi cum o fi denumirea lor în latină, cît să-i poată Google-ui şi-un neamţ rătăcit pe-aici?

Nu mai zic de iluminatul pulic public, care-i minunat dar lipseşte cu desăvîrşire.

Nu mai zic de gardul din metal, care-i şi el mîncat de rugină.

În schimb, zic despre intrarea “ascunsă” de pe strada Gheorghe Lazăr. Cîţi ştiu că aleea aia betonată duce în parc? Oare n-ar strica şi acolo un panou informativ, sau măcar un semn care să arate oamenilor că pe-acolo se intră în Parcul Botanic?

A, şi-o poartă ar fi bună acolo. Şi-un paznic, în general, care să închidă porţile la ora 22 sau ceva de genul acesta.

Cît despre aleile din partea aceea a parcului, să vă fie ruşine, dragi consiglieri locali şi alte feţe sus-puse.

Treci pe-acolo după o ploaie şi te umpli de noroi.

Deci … hai să recapitulăm:

• Poarta principală varză
• Porţile secundare varză
• Nema iluminat
• Nema semne, nema informaţii
• În anumite porţiuni te umpli de noroi pe aleile cu dale

Practic, parcul nostru BOTANIC este bun ca să duci copilul să se joace. Sau ca să faci jogging. Sau să te dai cu bicicleta. Chestii care se pot face în orice alt parc.

~*~

Puneţi mîna şi întocmiţi un caiet de sarcini decent, şi băgaţi drăcia în reparaţii. Iluminat de-a lungul aleilor. Plăcuţe bilingve cu numele plantelor, şi coduri QR pe care să le pot scana cu telefonul mobil, pentru a afla mai multe informaţii. Panouri informative la intrări, cu istoria parcului şi cu harta lui. Chestii de-astea de bază. Pe lîngă toate aceste operaţiuni one-time, ar fi bun şi un contract de întreţinere. Da’ un contract serios, nu în doru’ lelii, pe stilul “dacă face Horticultura ceva este bine, dacă nu face … păi tot bine“. Cu amenzi în caz că rămîne parcul neglijat peste 3 ani.

A, şi cînd terminaţi de făcut toate astea, poate o să ne intereseze despre fîntîni cu luminiţe şi alte drăcii. Ce facem aici, punem eleroane pe o Dacie 1300 ?!?!

Aş vrea să nu-mi mai fie ruşine cu unul dintre cele mai centrale parcuri ale oraşului. Se poate?