Aflu cu stupoare că a murit unul dintre politicienii României; mă rog, politician este impropriu spus, a fost om de cultură la bază, om de litere, şi aşa aş prefera să îl reţină posteritatea. Din păcate viaţa lui publică a fost mereu pătată de mocirla în care s-a bălăcit alături de colegi, politicieni versaţi. Luările lui de cuvânt vor rămâne mereu încărcate de un “ceva” indefinibil, între patetismul omului inocent, mirarea în faţa negării adevărului, şi tragismul situaţiei lui.
Încă îmi amintesc, cu plăcere şi nostalgie, emisiunile lui de la TVR, “Doar o vorbă săţ-i mai spun”. Pot spune că a fost unul din momentele-cheie în dezvoltarea mea, cu ajutorul lui am luat contact cu lumea corectitudinii, cu o lume în care nu e ruşine să studiezi, în care e fain să stai în alertă după greşeli, să .. keep focused? Abia mult mai târziu am citit textele lui politice, am înţeles pentru cine şi pentru ce a luptat el .. merită aplauze pentru patriotsmul nedisimulat (poate şi naţinalism), pentru curajul de a fi văzător într-o lume a chiorilor şi orbilor, de a da şuturi în fund celor o meritau.
Dar ce dracu fac eu aici? Are website, cine doreşte se poate împărtăşi de acolo. Panegiricul meu mai mult pângăreşte imaginea unui OM pe care nici până astăzi nu îl înţeleg complet.
Tot ce pot spune … fiţi ca el … intoleranţi cu prostia … rupţi de o realitate bolnavă dacă trebuie … duri cu nesimţirea … fiţi voi schimbarea pe care EL a dorit-o …
Odihnească-se în pace, văzând că îi continuăm munca!