2009

An de criză, spun analiştii. An naşpa, spun cei cu rate. An frumos, încearcă să spună artificiile din fiecare oraş. An mai bun şi mai fericit, spun urările trimise…
Şi primul an în care dau la raţe de sărbători, din cauza băuturii. Mă lăudam că am un ficat rezistent. I really do. Dar nu şi un stomac la fel. Motiv pentru care, când l-am supralicitat, a rejectat totul. Spre dimineaţă. Fain început de an, eh?
Tradiţia spune (şi timişoreanca îmi confirmă), că ce faci de Revelion faci tot anul. Credeam în chestia asta. No more. Întâmplările dintr-o singură seară nu au cum să influenţeze un an întreg, la fel cum nişte astre nu pot influenţa comportamente umane. Dar aşa cum nu neg existenţa sau caracteristicile zodiilor, tot aşa nu neg complet efectele nopţii ăsteia. Poate karma chiar e o curvă şi-şi ţine ochii pe noi. Dar nu-mi pasă.

I’d rather be an optimist and be wronged, than be a pessimist and be right. At least I don’t get to wait for bad shit to come.
Condoleanţe, Gara Timişoara Sud!
A fost, a trecut, ce urmează?