Cu politică.

Ziceam că o să votez Antonescu. So I did. Tind să cred că omul a strâns 20% doar din faptul că există încă în România asta o populaţie urbană şi civilizată care realizează pericolul roşu respectiv al unui tip cu gustul dominării. Bine, că la 24 de ore după anunţarea rezultatelor finale Crin a lins unde a flegmat şi a dat mâna cu Geoană, este aşa de domeniul fantasticului. E un fel de anus contra naturii, dar în fine.

Mi-a plăcut titlul din NewsTimişoara : urmaşii lui Iuliu Maniu şi Coposu au dat mâna cu urmaşii lui Gheorghiu Dej, teoretic. Se arată că PNŢCD Timişoara şi FDG (Forumul Democrat German) din Timişoara şi Sibiu vor continua a-l susţine pe Geoană la preşedenţie. Anus contra naturii în timp ce fac şi sex anal? I’m running out of metaphors.

Acu’, ce mă jenează oareşcum pe mine este relevanţa istoriei. Ca importanţă istorică, partidele de acum stau corect în cutia în care le-a aşezat istoria? Dacă ar renaşte Coposu, s-ar mai înscrie el în PNŢCD? Dacă ar renaşte Brătienii, şi-ar mai găsi locul în PNL? Ce politician interbelic s-ar înscrie în PDL?

Istoria recentă ( ’89-’09) ne-a arătat că politica românească este o curvă pe absolut toate feţele ei. Indiferent de partidul de la putere şi de cel din opoziţie, alianţele s-au făcut strict pe criteriul banilor şi influenţei, transpartinic şi fără nici urmă de consideraţie pentru ideologii. În lipsa acestui reper, cum mai poţi deosebi oamenii şi scopurile? Cum poţi alege?

Am votat cu liberalii pentru doctrină dacă nu pentru program. Acum că opţiunea asta a dispărut, rămâne a răspunde la întrebare: greutatea istorică e relevantă sau nu? În principiu, România ar fi trebuit să aibă până astăzi fobie faţă de comunism şi socialism extrem, iar PSDR respectiv PSD să fie nişte partide marginale, luptând să supravieţuiască. Dacă aş lua în calcul istoria deci, opţiunea ar fi simplă: Băsescu, pentru că un candidat din partea roşiilor este inacceptabil. Dacă mă uit la istoria recentă, există mii de argumente pro şi contra fiecăruia, şi pentru o ghiceală care să mă satisfacă (educated guess) ar trebui să analizez în profunzime efectele votului pentru ambii. Şi la final risc să fie irelevant.

Noa, cum pizda mă-sii tai io nodu’ gordian? Altfel decât cu o grenadă în timpul unei dezbateri prezindeţiale?

Agnostic.
Cu politică - intermezzo în Piaţa Operei.

Comments 6

  • Ce a facut Crin era foarte previzibil. Si Bratienii au fost niste figuri destul de autoritare :)) o mica aluzie si un posibil raspuns.

  • Previzibil sau nu, cui nu-i place sa spere totusi .. ? :)

  • Daca in turul intai au existat asa-numitele optiuni “raul cel mai mic”, in turul doi orice ai vota iese la fel de prost.

  • si deci cu cine votezi in turul 2?:)))

  • @ amandoi : Momentan optiunea e a votului nul, dar nu ma satisface.

  • Same here.

    Si ca sa iti raspund la intrebarea aia cu orientarea (partidelor, nu de alt doi). Ca sa ai un partid care sa nu doar sune a partid serios, ci sa aiba si o orientare adecvata, iti trebuie ceva care se numeste cultura politica.

    Aia de prin partide sunt de doua soiuri: fie au acea cvasi-cultura predata la orele de marxism-leninism si materialism dialectic; fie sunt niste curvistine care fac politica dupa auz, asa cum fac si afacerile: pun numele, obrazul si curul acolo de unde sare banul. Daca nu ma insel, fostul PC avea la un moment dat un “subtitlu” din asta la care am stat sa ma uit doua minute ca sa ajung la concluzia ca este un partid de “stanga-dreapta”. Sau de du-te, vino. Sau de in-out. Oricum ar lua-o, tot acolo ajung.