(continuare din articolul precedent)
Bun, avem script, ce facem cu el?
În primul rând să atacăm din lateral “protecţia animalelor”. Una dintre diferenţele insurmontabile dintre Homo Sapiens şi restul regnului animal o reprezintă dimensiunea creierului şi posibilităţile lui. După cum am menţionat deja, creierul nostru e capabil să calculeze, reţină şi pună în practică scripturi de o complexitate uluitoare, să ducă în ruină oameni putred de bogaţi sau să ridice din praful drumului până la bogăţie nemăsurată sărăntocii.
Creierul animal nu poate atâtea lucruri. Scriptul animalelor este mult mai puţin maleabil şi creierul lor mult mai puţin susceptibil de a fi corupt. În fond, ce ştie un cal sălbatic? Paşte, fute iepele în călduri, fuge de lupi şi .. cam atât. Unele animale au în plus instinct social de turmă sau haită, unele păsări au în instinct orientarea, iar maimuţele au în instinct imitarea. Dar toate acestea sunt drastic limitate de absenţa abstractizării (şi deci a tot ce derivă de aici, începând cu uneltele şi civilizaţia mecanică).
Omul este, indubitabil, cea mai inteligentă fiinţă de pe pământ. Cu asta vine şi dreptul complet de a face ce vrea el cu mediul înconjutător. Tot. Absolut tot, absolut orice. Animalele au dreptul să fie mai slab echipate în privinţa creierului, şi istoria a arătat că colţii şi ghearele sunt zero în faţa unui banal arc cu săgeţi. Ditamai mamutul e zero în faţa a 10 vânători cu suliţe. Condiţia vieţii pe pământ este simplă, nudă: ecosistemul rămâne echilibrat atâta vreme cât toţi participanţii au aceleaşi condiţii de pornire, aceeaşi complexitate a scripturilor. Gazela ştie că trebuie să fugă şi leul că trebuie s-o ajungă, iar genetica plus hazardul decid finalitatea. Omul nu se supune: oricât de slab ar fi tot poate învinge adversari naturali mult mai puternici.
Am stabilit că omul face ce vrea, da? Sigur, puteţi ataca pe filiera religiei (care nu mă interesează) sau pe filiera moralităţii (care-i o tâmpenie când vorbim de natură), dar chestia nudă e că suntem superiori. Animalele n-au drepturi, animalele n-au un cuvânt de spus în chestiune, şi nu s-ar putea pronunţa nici dacă le întrebăm. Pentru că nu pot, n-au procesorul capabil să ruleze scripturi complicate. Asta e condiţia de pornire, ok?
Ce le rămâne oamenilor interesaţi este să dea legi care să vizeze comportamentul public faţă de animale. Da, noi ca societate putem reglementa că nu-i ok să-ţi jupoi câinele pe stradă, că nu-i ok să arunci pisici în tomberoane şi eventual să muşti capul unui liliac în concert (salut, Ozzy). Dar să reglementezi că porcul nu poate fi tăiat cu cuţitul în bătătura proprie? Băi frate, omul e fiinţă independentă, şi dacă pui măcar 1 leu preţ pe individ atunci în curte la el îl laşi să facă ce vrea pula lui. Care-i dreptul porcului de a nu fi tăiat? Ce-i dă dreptul ăsta, faptul că există în coteţ şi pute? Străbunicile noastre înecau puii de câine dacă erau prea mulţi. Ştiu, videoclipul de mai jos o să calce pe nervi multă lume:
Sigur, facem şi nişte precizări, încercăm să nu rănim animalele cât de cât complexe (câini, mâţe, delfin ş.a.m.d.), dar toate astea sunt subsumate ideii generale: omul primează. De ce nu ne-am hrăni oamenii săraci cu o ciorbă de câine? Pe străzile Bucureştiului sunt 1000000 de maidanezi, din milionul de câini salvăm peste iarnă câte zeci de mii de oameni? Drepturile câinilor? Care-s alea, arătaţi-mi-le, că şi-n Biblie scrie “umpleţi pământul şi-l stăpâniţi“.
Acestea fiind spuse, nu-s nici eu de acord cu violenţa gratuită. Răutatea doar de dragul răutăţii n-are ce căuta în viaţă, teoretic. Practic ea există, şi asta-i tot ce contează, tre’ să fii tâmpit să negi natura umană. Personal consider că animalul ţinut la bloc e mai degrabă chinuit, ori îl scoţi la plimbare de 5 ori pe zi ori te laşi păgubaş; să ţii căţel în garsonieră fără căţea şi tu plecat 9 ore la job mi se pare o chestie mult mai crudă decât să creşti 3 porci şi să-i tai de Ignat. Nu pentru că ar avea câinele ăla vreun drept, ci pentru că totuşi e o fiinţă mai evoluată decât feriga şi te simţi responsabil să-i asiguri o viaţă cât de cât naturală, apropiată de scriptul lui. Dar e fix treaba ta dacă alegi să o faci sau nu.
Inuman? Chiar invers. Adânc uman, hai prima dată să eradicăm foametea şi bolile şi ce pula mea de probleme avem noi între noi, şi dup-aia să dăm legi pentru animale, mbine? Da’ e mai uşor să protestezi pentru drepturile porcilor decât să ajuţi un copil de cerşetor să-şi rescrie scriptul.