Cred c-am prins un fir.
Parcul Doina din Timişoara se află într-o zonă relativ centrală, între Maria şi Bălcescu. Zona este de altfel liniştită, rar auzi scandal sau gherţoi dându-se în spectacol. Parcul, bineînţeles, este la fel de liniştit. Recent a intrat în reconstrucţie şi este aproape de a fi redat publicului.
Cât va ţine? Cât timp va arăta frumos? Păi haideţi să chestionăm publicul:
(cineva): nu ma intelege gresit, insa iarba aia va fi ingrijita maxim 1-2 luni de la deschiderea parcului. Apoi lumea va beneficia de ea (atat vizual, cat si fizic, calcand-o), pana va ajunge cum a fost inainte de reabilitare (adica pamant cu cateva palcuri de iarba izolate). Daca s-ar avea grija la modul serios de iarba, pot sa aterizeze si OZN-uri, din partea mea!
(altcineva’): Nu exista interes sa se intretina gazonul..iarba…o lasa sa se faca praf..ne luam amenzi pentru ca incalcam normele de poluare…si maturam cu succesuri praful. Daca politia comnitara nu e in stare nici centrul orasului sa il pazeasca…ce sa mai speram la alte locatii
Pesimistă abordare. Faţă în faţă cu aceste predicţii exhaustive despre un viitor imuabil mie unuia mi-a sărit puţin muştarul:
Parcul Clăbucet este îngrijit şi cel puţin pe toată perioada verii este plin de verdeaţă. Mi se pare că are şi paznic dedicat. Joacă copiii fotbal acolo, aleargă cei mici după cai verzi pe pereţi … dar dacă e întreţinut rezistă. Deci se poate şi se face.
Mai schimbaţi şi voi placa asta cu “nu se face nimic, niciodată, niciunde”
Chestiune la care vine şi un răspuns curând:
Nu am afirmat ca nu se face nimic. Se face,dar incet, cu sume mari cheltuite, si cu putine rezultate.
Ma refeream la politia comunitara care de paste nu a fost in stare sa pazeasca nici iepurasii din centru,de linga opera, acestia fiind omorati de cainii vagabonzi intr-o noapte. In ceea ce priveste parcurile, parcul botanic care este langa mine, desi e imprejmuit si teoretic pazit, are toate cladirile din el (o casuta a administratiei, o casuta unde sunt tinute unelte de gradinarit) si chiar si o bucata ornamentala de zid, “monumente” de graffiti, in cea mai oribila forma a lui. Merg des in el,dar evit sa ramin acolo dupa ora 20-21, pentru ca efectiv am intalnit de mai multe ori grupuri de persoane care se drogau (nu ma refer la etnobotanice sau aurolac)..am vazut “real life” cum isi injectau drogurile..sau cum prizau..
Mbine.
Avem în faţă câteva întrebări.
1. De ce schimbarea de registru? De la “nu există interes” la “se face ceva dar costă”. Clăbucetul nu a văzut picior de poliţist în patrulare, şi asta nu a contat. În continuare arată bine. Apropo de Botanic, unul n-ar remarca faptul că uite, ce flori frumoase şi ce bine întreţinut gazonul. Păcat că doar la intrarea în parc e aşa, da’ zic – remarcă cineva? Şi acolo costă întreţinerea, apropo.
2. Presa ce păzeşte? Trebuie să aflu de pe internet că există drogaţi care şi-au ales un parc pentru a se desfăşura?
3. De ce avem pretenţia mereu să fie prinşi peştii cei mai mari? Dacă pe o stradă sunt parcat 10 maşini: 5 Dacii, 3 Mercedes şi 2 Q5, iar Poliţia Rutieră ridică doar Daciile se lasă cu scandal. O problemă clasică de “să moară şi capra celuilalt“.
Problema este, bineînţeles, că pentru a-l amenda pe unul fără pile şi fără bani îţi trebuie doar foaia de PV la tine. Pentru a-l amenda pe unul cu pile şi/sau bani trebuie să te ţigăneşti cu el la faţa locului, apoi dacă eşti nenorocos vine şi face scandal şi pe la şefi, şi dacă eşti complet nenorocos i se anulează amenda sau n-o plăteşte el. Sigur, trebuie coloană pentru a face faţă viforului, am mai precizat asta?
Acum 10 ani puteam călători fără bilet cu transportul în comun. Dacă venea control compostam biletul, dacă nu apucam să compostez primeau bani de-o cafea acolo şi pace bună. Anul trecut se făceau controale mixte în parteneriat cu Poliţia Comunitară, iar acum strict doar poliţiştii locali fac controale. Ghiciţi câţi mai scapă.
Îmi pare că ăsta e drumul, mereu, dintotdeauna – dinspre uşor spre greu. Dinspre aspectele minore, problemele neimportante şi chestiunile uşor de tratat înspre problemele reale. Nu cerem chirurgului să opereze pe cord deschis înainte să ştie a opera o apendicită. Nu cerem ortopedului să pună tije pe os cu triplă fractură dacă el nu ştie încă a lega o atelă. Sigur, sună mult mai bine “Poliţia a anihilat o bandă de tâlhari” decât “Poliţia a dat amenzi tuturor celor care au aruncat gunoi în Bega”.
România nu mai este statul în comă cerebrală care era acum 21 de ani. Nu mai trebuie intervenţii radicale şi operaţiuni spectaculoase. Desigur, în continuare se mai dau tunuri şi se mai fură cu sacul din banii publici. Dar pe lângă asta există intrastructura de a construi cetăţeni onorabili, cetăţeni care să ţină la spaţiul lor propriu. Oameni care au şansa de a câştiga un salariu relativ ok şi care pot ridica pretenţii de la oraşele în care trăiesc.
Dar pentru a ridica pretenţii trebuie să fii tu primul nemilos care să ridice piatra când se greşeşte. Chiar dacă greşeala constă într-un chiştoc de ţigară aruncat pe jos.
Problema este ca ne ia prea mult sa ne “aliniem” cu altii, in timp ce nici ei nu stau pe loc. Suntem fericiti ca incep sa se faca niste controale mai serioase in RATT? Acum? Dupa 20 si ceva de cand ne-am “eliberat”? Si asta probabil doar pentru ca au investit o carca de bani in innoirile astea de parc auto si probabil s-au saturat de nesimtitii care fac blat. Si bine fac.
Nu spun nici eu ca nu se face chiar nimic, pentru ca se mai misca una-alta. Dar la “pasul” melcului, acolo e problema cea mare. Ne ia de 5-10 ori mai mult decat altora sa facem niste chestii. S-a terminat lucrul la podul de pe Calea Sagului? Ca si piramidele cred ca s-au construit mai repede? Despre centura ce se mai aude? Inconjoara in sfarsit tot orasul sau mai asteptam 20 de ani?
Obiectia oricarui om care cunoaste si alte realitati nu este neaparat ca nu misca nimic. Este ca nu mai avem noi CHEF sa asteptam atat. Trec anii peste noi, dar in jurul nostru se lucreaza cu viteza stelei de mare. Culmea, PE BANII NOSTRI. Nu trebuie decat sa vezi cum se lucreaza acolo unde interesul este sa se faca REPEDE SI BINE si realizezi ca de fapt nu suntem o natie de dobitoci, ci chiar suntem in stare sa lucram in viteza si sa nu ne batem joc de calitate.
Dar “edilii” de peste tot redevin mielusei cu protejatii lor, ca doar nu din banii lor se face totul. Si, atat timp cat nu vii cu bani de acasa (asa cum este cazul cand de pilda iti construieste x casa si esti pe dosul lui non-stop sa faca o treaba excelenta si sa nu te muti chiar la pensie), ii doare exact acolo ca o lucrare de 2 saptamani dureaza 2 ani sau ca un drum asfaltat acum 2 luni este din nou plin de gauri.
Aici este frustrarea mea, daca e sa ma intrebi. Vad altundeva CUM SE LUCREAZA, vad natii, care teoretic nu sunt mai destepte decat noi, cum evolueaza “geometric”, iar noi tot de tragem pe dos de 2 decenii de cand cica suntem stapanii propriului destin.
Daca e sa vorbim de coruptie, atat timp cat este acest dezastru, aproape ca-i inteleg pe cei prea “impotenti” sa ia atitudine. Nici eu, daca as fi in asa o situatie, nu mi-as rupe dosul sa atac pe x si pe y, cand stiu ca asta ar putea insemna sa-mi dau singura suturi in stii tu ce. Pentru ca aceasta ‘caracatita’ este atat de bine infipta, incat si daca te iei de gulerul unui tigan care ocupa abuziv vreo casa de langa Rozelor sau un ‘coca’ parcat din nou aiurea, risti sa iti urci in cap superiorii, care au uitat legea in momentul in care au prins prima mita si, chiar mai rau, daca esti prea insistent, o poti lua urat de tot tu si familia.
Cine isi pune oasele la risc sau copilul doar pentru a face pe justitiarul?