Mulţumesc

Dedicat tuturor oamenilor care mi-au călcat pragul prin Couchsurfing. Fiecare mi-a făcut un cadou, mai evident sau mai puţin evident.

Jo. mi-a amintit că există tineri ce la 19 ani pleacă în lume, să studieze. Ba chiar ajung în Bosnia-Herţegovina, deşi de fel sunt din Spania sau din ţări nordice. Eu n-aş fi avut curajul să plec din ţară, la vîrsta lui.

H. mi-a arătat că poţi petrece 12 ore închis într-o maşină cu o altă persoană, iar cînd cobori să vrei să continui discuţia. Mai ştiu exact 3 persoane de genul ăsta. Mi-a arătat că nu strică să ştii scripturile religiei tale, măcar e un punct interesant într-o conversaţie. În general, mi-a reamintit că un tip educat nu e niciodată singur sub bolta înstelată: e cu ideile lui proprii. Iar între oameni pe aceeaşi minte, poate fi pasionant să pui cap la cap frînturile din ce ştie fiecare, pentru a te minuna cîte poţi afla astfel despre lume şi viaţă.

Majd mi-a amintit că există oameni care încă trăiesc mai naşpa ca românii, şi nu se mai plîng atîta. Am scris deja pe tema asta.

N. .. na, futu-i. Mai nimereşti şi oameni de la care constaţi că n-ai învăţat nimic. E şi asta ceva.

Sel. mi-a amintit că nu-i musai să trăieşti cu muncă de birou, de dimineaţa pînă la amiază. Mi-a adus zîmbetul pe buze, istorisind cum se preumblă cu prietenul prin Europa cîte 6 luni pe an, deşi-s din Republica Moldova. A, şi mai şi sunt vegani de treabă.

O. mi-a făcut cadou plankingul(i). Să faci planks e mega-simplu, dar al dracului de obositor pentru muşchii abdominali, dorsali, plus nişte grupe din zona braţelor şi a picioarelor. Nu-i nevoie decît de 5 minute pe zi pentru a face progrese însemnate la multe grupe de muşchi pe care nici nu mai ştiai că-i ai.

So. mi-a dat microbul ei pentru vacanţă petrecută lejer, relaxat, gustînd din plin din fructele vieţii. Ne-am plimbat, a admirat oraşul cu o curiozate de copil, am şezut frumos la masă (şi am rîs de cît de proastă e engleza chelneriţei), am admirat Bega şi-am povestit despre cîte în lună şi-n stele. Poate o fi de la faptul că So. era franţuzoaică.

A, şi ultimul, dar nu cel din urmă, L. Care deşi e dintr-o ţară de care 80% din români n-au auzit, Letonia, totuşi ştie engleză mai bine ca aceiaşi 80% din români, şi o vorbeşte cu accent mai curat. L. care studiază pentru a se putea ocupa de silvicultură, de dat sfaturi altora cum să taie copaci, chestii de-astea. Un om care recunoaşte sincer că-i muncă singuratică, dar că nu-i pasă, fiindcă iubeşte natura. Băiat poate nerafinat, care stă 10 secunde să “rumege” o frază, dar apoi zice fix ce gîndeşte şi crede. Mai rari oamenii ăştia.

Tuturor, le mulţumesc. Sper că şi lor le-a plăcut trecerea pe-aici.

----------
  1. Asta cu “făcut cadou” e de la Noica, de prin cartea “Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Acolo un coleg de celulă îi face un cadou lui Noica învăţîndu-l ceva exerciţiu fizic, sărituri cu genunchii la piept parcă. []
----------

Comments 3

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *