Niveluri de calitate

Se dă o știre despre cum la Cluj se vor deschide În Curînd (™)[1] magazinele Jumbo și Ikea.[2]

Se discută pe tema utilității lor:

IcsGrec : Jumbo e o mizerie de magazin. Efectiv ma chinui sa inteleg de ce e lumea atat de entuziasmata.
pugslington : Ai de toate și e relativ ieftin. Că 98% din produse sunt de cea mai abjectă calitate, e un detaliu prea puțin important atunci când vrei să umpli un cărucior de lucruri. Mulți nu prea au avut când erau mici și acum când au acces la bani de adulți o iau razna cu achizițiile. Am fost cu niște prieteni o dată la Jumbo și au cumpărat de peste 2000lei. Eu și cu prietena mea am cheltuit vreo 60 de lei și ne-am chinuit sa ajungem la suma aia.

Sau, și mai plastic exprimat:

EqualInvestment5684: Înțeleg de ce ar vrea lumea IKEA. Dar Jumbo? Serios? Atât de multă nevoie e de chinezării ieftine? Le găsești și mai ieftine pe AliExpress.
trusk89: Cu putine chestii am avut probleme de calitate pe Aliexpress, din istoria mea de 10 ani de facut cumparaturi acolo. In Jumbo am facut de 2 ori cumparaturi, si efectiv nimic din ce am cumparat nu a tinut mai mult de o utilizare. Ce vreau sa zic e ca nu compara Jumbo cu Aliexpress. E jignire pt Ali.

*

Oamenii au opinii tranșante, na. Nu te poți pune cu opiniile tranșante.

De fapt … hai să ne punem, de ce nu? Ori ne facem de rîs (eu), ori aflăm ceva nou.

*

În primul rînd, să reașezăm puțin așteptările: așa-i că nici măcar nu ne mai hăhăim la eticheta Made in China? Pe vremuri mai dădeam a lehamite din mînă, ne raportam la chestii produse în Germania, strîmbam din năsuc la ideea de-a cumpăra ceva chinezesc ce știam că nu va ține mult ….

Ne hăhăiam la obiectele alea pentru că erau o excepție de la standard, venite să facă concurență lucrurilor cu care eram obișnuiți. Dar erau și ieftine, deci se cumpărau. Încet-încet aceste obiecte au început să fie tot mai prezente pe rafturi, nivelul de calitate a urcat încet-încet pînă a ajuns la fiorosul „good enough” (suficient de bun, merge și-așa) – moment în care chinezăriile au cîștigat la scor, adică la preț.

Cu alte cuvinte, eticheta „chinezărie” nu prea mai are valoare – nu cînd telefonul mobil ți-e făcut în China, caserola pentru mîncare tot în China, iar tricoul de pe tine este ori din Vietnam ori din Bangladesh.

*

Ce mă agită pe mine este însă o întrebare de-a dreptul ontologică.

Cît merită plătit, obiectiv vorbind, pe o caserolă de plastic, să zicem una de 0,5 litri … ? Cît o fi costul amortizat pentru producție și livrare – maxim 1 euro (5 lei) ? Cam pe-acolo reușesc chinezii să țină prețul.

Și totuși, dacă te duci să-ți cumperi aceeași caserolă din alde Kaufland / Auchan / Carrefour, brusc prețul urcă. Aceeași cîcată de caserolă, să ne-nțelegem, nu-i cu nimic mai șmecheră. Tot în China-i făcută, tot cu vaporul e importată, tot aceeași funcție o îndeplinește. Nu este cu nimic mai adecvată rolului de caserolă, doar pentru c-ai cumpărat-o din alt magazin. Dar la schimb se adaugă alte considerente în prețul de la raft: taxa de ne-sărak (nu ai luat din Jumbo), taxa de magazin (costă mai mult pentru Auchan să țină o gamă mai variată de produse), taxa de conveniență (supermarketul e mai aproape de casă, în vreme ce Jumbo se află de obicei mai la marginea orașului) etc etc.

Și nu-i vorba doar de Jumbo aici, există serii întregi de magazine din categoria „chinezisme” și „discounter” – de la fostele magazine 38[3] la curentele Tedi, Kik, Pepco și cine-o mai fi.

*

Simplific masiv, admit.

Nu orice tricou este egal cu orice alt tricou. De la densitatea materialului, trecînd prin calitatea cusăturilor și ajungînd chiar la modul cum stă pe corp, este clar că unele obiecte ce poartă numele de tricou sunt de fapt niște ersatzuri sinistre. Și totuși! Am o serie de tricouri albe, de dormit, care-au costat 12 lei bucata, toate luate din Pepco. Păi la prețul ăsta ce să le și cer? Își îndeplinesc cu perfecțiune rolul.

Idem, diferența se vede la controlul calității pe alocuri. Am luat sticle[4] pentru sport din alde Jumbo, și am sfîrșit prin a le face uitate pe ici-colo deoarece nu erau perfect etanșe. Ăsta-i un capitol unde clar că mai bine dau cu cîțiva lei în plus dar cumpăr ceva care chiar servește corect & complet rolul de sticlă. Ca să nu vorbim despre încălțăminte, n-am ajuns încă în punctul în care să port pantofi made in China; nici măcar teneși de-acolo.

*

Mai sunt pe ici-colo derapaje și întrebări foarte bune, de ordin moral să zicem. Cum ar fi condițiile de muncă de prin Asia și de pe aiurea. Nu degeaba au fost auditați Nike, ei cu subcontractorii lor, din cauza unor cazuri de minori puși la muncă prin Pakistan. Nu degeaba au ieșit la iveală cazuri de suicid pe la fabrica Foxconn din Shenzen (China), unde muncitorii aveau program de șase zile din șapte, iar în rest trăiau în dormitoarele companiei, fiind practic sclavi la stăpîn.

Sunt ferm convins că o bună parte din prețul mic pentru care-i laud pe asiatici este dat și de condițiile absolut precare de muncă. DAR, și ăsta-i marele DAR, nu putem să fim ipocriți și să deplîngem condițiile de muncă „de la ei” în vreme ce ne bucurăm de fructele muncii acelorași „ei”. Bonus, China chiar a reușit minunea de-a crea verticals, adică de-a susține întregi lanțuri și sectoare de producție care-s toate ale lor. [5]

Pe scurt, „ei” ne-au arătat limpede: există niveluri de calitate care nu costă cît ar dicta fițele de la noi. Cîtă vreme obiectul pe care-l procurăm servește suficient de bine rolului său … nu mai facem diferența.

Bun venit în economia globală.

----------
  1. Asta-i glumiță între ei. Și centura orașului se face tot „în curînd”, adică pe ardelenește de 20 de ani încoace. Poate că n-ar trebui ca eu timișorean fiind să rîd prea mult pe tema asta, dar … hei, uneori mai rîde și ciobul de oala spartă.[]
  2. Sursa: https://www.reddit.com/r/cluj/comments/1gond8o/acuma_ca_se_aude_de_ikea_jumbo_la_cluj/[]
  3. Orice produs costă fix 38000 lei![]
  4. Într-o zi am să mă aplec asupra diferenței dintre „sticlă” și „flacon”..[]
  5. Mai știți cum se rîdea de Ceaușescu că vrea producție internă? Ei, cizmarul nostru n-a fost prost degeaba. Atîta că nu merge la o țară de mărimea României, ceea ce a făcut întregul plan absurd și păgubos per total.[]
----------

4 thoughts on “Niveluri de calitate”

  1. Caserolele de plastic sunt mult mai ieftine decât prețul la care se vând de obicei în magazine, obiectiv vorbind. Bine, acuma depinde și de caserolă. Dar de multe ori ești mai câștigat dacă îți cumperi un produs în caserolă decât caserola goală. De exemplu, înghețată. O mănânci și-ți rămâne caserola. Cele de la înghețata de 2-3 KG sunt chiar rezistente, deși nu la fel de groase și nu au neapărat forma unor caserole pentru mâncare. Sau, mi-am cumpărat cu vreo 2-3 ani în urmă niște napolitane spumate în găletușe de plastic. Mari – cred că încap 5 litri de apă în una. Au fost ieftine. Napolitanele le-am mâncat, dar găletușele le-am păstrat. Sau: ochelari de citit, în Lidl/Kaufland, diverse dioptrii, cu 10-15 lei perechea. Nu cumpăr, dar le văd deseori când trec pe lângă ele. Poate că optica n-or fi cine știe ce, dar când compari cu prețul ochelarilor din magazinele de oftalmologie, unde cred că ramele singure sunt peste 150-200 de lei, îți dai seama de nivelul adaosului. În general plasticul e foarte ieftin de produs, așa că și cel mai ieftin se vine la suprapreț. Și, chiar și așa, deja avem plastic pe fundul oceanelor și în orbită.

    La haine, am înțeles că ar fi bine să fie din materiale naturale. Bumbac, lână, nu știu. Am aflat recent că cică hainele au în general tot felul de compuși toxici, care, în timp, îți afectează sănătatea. Deși teoretic pielea e o barieră foarte eficientă împotriva agenților externi. Trebe’ să mai studiez, că am auzit ideea asta din mai multe surse, dar încă n-am citit detalii.

    Per ansamblu, cred că există produse la care merită să dai un ban în plus, dar există și multe produse la care banul ăla în plus nu taxează decât nivelul de fraier al cumpărătorului.

    Cred că partea cu asiaticii este parțial o falsă problemă. În sensul că patronii ăștia cu mai mulți bani decât pot cheltui în 10 vieți, dar care se chinuie să facă grafice și să vadă pe unde mai pot strânge cureaua angajaților astfel încât să urce profitul cu încă o zecime de procent luna viitoare, chiar dacă ți-ar vinde cel mai scump telefon cu moț, dacă ar putea, tot în condiții inumane l-ar produce, cu copii plătiți derizoriu sau angajați cu pampers. Pentru că ar însemna încă câteva procente la profit.

  2. >> dacă ar putea, tot în condiții inumane l-ar produce, cu copii plătiți derizoriu sau angajați cu pampers

    Asta e magia mai ales la companiile listate pe bursă. Deținătorii de acțiuni doresc să vadă că firma merge bine, că are profit, și că este preferabil în continuu pe creștere – altfel încep să vîndă din acțiuni, firma merge mai prost etc. Dacă se doresc și dividende, deja e clară treaba.

    Pe lîngă asta, este la muncă și vechiul principiu că dacă poți (cineva din piață face ceva care-i aduce un beneficiu), atunci trebuie (și ceilalți). Cum s-a ajuns la externalizare (offshoring), în general? Păi fix pentru că a început unul dintr-un sector, de exemplu și-a mutat o firmă din SUA call-center-ul în Mexic; ăia au reușit deci să-și optimizeze niște costuri – ceea ce se traduce fie prin prețuri mai mici, fie prin acumulare de capital la firmă. Concurenții n-au de ales, trebuie să repete și ei mișcarea, pentru că altfel vine întrebarea „ce facem, tăiem noi din marja de profit, sau ținem prețurile mai sus ca alții?”. Nici unul din răspunsuri nu-i satisfăcător.

    Am văzut fenomenul „pe viu” privind din perspectiva de IT-ist dintr-o țară numită explicit „best cost country”. De ce a explodat sectorul IT la noi în ultimii 15-20 de ani? Păcatele mele, păi pentru că un român era de 3x mai ieftin ca un neamț la salariu, dar pe hîrtie era trecut cu prețul per-oră tot ca neamțul, către client (iar diferența era surplus la contabilitatea firmei). Odată ce s-a dechis robinetul, dă-i și luptă să vină cît mai multe firme. (Paranteză: în zilele noastre vedem mișcarea cu semn contrar, firmele de IT se duc mai la sud-est spre India, Dacia fabrică mai degrabă în Maroc decît la Mioveni etc).

    Și ca o a doua paranteză: faptul că externalizarea s-a dus și înspre China a însemnat că pe lîngă ce știau ei să facă, pe știința lor (și pe cea furată literalmente prin spionaj industrial), au mai acumulat și know-how de pe la firmele care s-au dus încolo. O împletire armonioasă.

    >> Per ansamblu, cred că există produse la care merită să dai un ban în plus, dar există și multe produse la care banul ăla în plus nu taxează decât nivelul de fraier al cumpărătorului.

    Clar.

    Tot ce zic eu este că, mulțumită avansului tehnologic și de know-how din alte părți ale lumii, acel „merită să dai un ban în plus” s-a subțiat la categorii întregi de produse. Uite un exemplu clar și clasic, pe la începuturile smartphone-urilor bătălia se dădea între Samsung și Apple. Cînd să fie mulțumiți vesticii că uite, suntem șmecheri și domninăm piața, jap! cu Huawei care au spart gura tîrgului – pe meritate, pentru că au venit cu tehnologia proprie (procesoarele Kirin și soft bine optimizat) + lentile Leica. Au fost ani cînd dacă voiai „camera phone”, un telefon care excelează la făcut poze, doar cu Huawei îți dădea. (iar după ce Huawei a picat în disgrație, nu-i bai, au apărut Xiaomi)

    Eu încă am & folosesc boxe Microlab, de pe vremea cînd toată lumea știa doar de alde Genius, Logitech & alte orătănii. Microlab 6C continuă, la 10 ani distanță, să redea sunet binișor (la nivel de audiofil amator, care înțelege limitările sculelor dar are totuși mici pretenții).

    DJI au spart gura tîrgului la drone, Roborock la aspiratoare-robot, sunt zeci de niște comerciale unde chinezii au arătat că pot să livreze un produs la fel de adecvat rolului său, dacă nu chiar mai bun, decît vesticii.

    >> ochelari de citit, în Lidl/Kaufland, diverse dioptrii, cu 10-15 lei perechea. Nu cumpăr, dar le văd deseori când trec pe lângă ele

    Acolo-i cu cîntec, teoretic ce vezi pe-acolo o fi decent la nevoie/urgență, dar problema principală a lor este că nu-s și ce ți-ar prescrie medicul oftalmolog (fără a intra în discuții despre ce ți-ar vinde). Ce iei din alde Kaufland s-ar putea să nu aibă distanța pupilară corectă (și contează!), vor cam avea dioptriile egale la ambele lentile (și contează! că mulți au dioptrii diferite), respectiv nu au corecții pentru astigmatism etc (știi tu, cilindru și axă).

    Dar da, clar există și la ochelari o piață de chestii „good enough”: există saituri gen EyeBuyDirect de unde poți să-ți cumperi ramele aproape la preț de producător, ba chiar și lentilele-s mai ieftine (și poți să-ți bagi singur datele despre dioptrii, cilindru, distanță pupilară etc).

    >> Dar de multe ori ești mai câștigat dacă îți cumperi un produs în caserolă decât caserola goală

    Haha, mama chiar face de-astea. Poate fi o soluție. Eu mă gîndeam la de-alea cu cleme laterale, capac cu ghivint (înșurubabil) etc.

  3. Și ca o a doua paranteză: faptul că externalizarea s-a dus și înspre China a însemnat că pe lîngă ce știau ei să facă, pe știința lor (și pe cea furată literalmente prin spionaj industrial), au mai acumulat și know-how de pe la firmele care s-au dus încolo. O împletire armonioasă.

    Citisem o relatare despre o combinație de mai demult dintre ruși și chinezi. Rușii aveau tehnologia, parcă ceva legat de aviație sau rachete, sau o fabrică de avioane, iar chinezii au zis că vin să vadă cum se face, după care deschid fabrică în Rusia. Au venit, au stat 6 luni, au zis că nu le este foarte clar, i-au mai instruit rușii și anul următor, după care au plecat și au deschis fabrică în China. În Rusia n-au mai deschis niciodată.

    China e un fenomen pe care marea masă a populației, captivă narațiunii occidentale mainstrem, nu îl conștientizează, dar care cred că americanilor le dă fiori pe șira spinării. Au o politică de a deveni autonomi și independenți de orice piesă sau tehnologie externă, pe care o susțin financiar. Apoi, sprijină dezvoltarea tehnologiei, IT-ului, inteligenței artificiale etc.

    Două exemple:

    O fabrică din China complet automatizată

    China’s Lunar New Year gala

    Uită-te cu atenție la coreografia și dexteritatea roboților din linkul doi. La mișcări, salturi, întoarceri în aer etc. Nu e film făcut cu IA, e un eveniment live de alaltăieri. Acum, mișcările astea le-au fost programate, doar repetă la milimetru un scenariu, deci mai durează până să vedem așa ceva pe stradă, dar n-am văzut nicio altă țară cu o demonstrație similară.

    O să vedem cum se comportă și capitolul militar dacă SUA va ataca Iranul, unde China a transportat vreo 16 avioane mari cu tehnologie militară.

    iar după ce Huawei a picat în disgrație, nu-i bai, au apărut Xiaomi

    Cred că faptul că americanii au banat Huawei a fost o mișcare proastă. Așa, i-au forțat cumva să urmărească să își dezvolte singuri tehnologia necesară de la zero. Când vrei să izolezi o țară ca China, care produce majoritatea componentelor electronice din lume, s-ar putea să ai o problemă. Că ulterior învață să se descurce singuri. Le e mai greu la început, dar chinezii sunt muncitori.

    Acum încep să intre pe piața europeană cu mașini ieftine.

    Acolo-i cu cîntec, teoretic ce vezi pe-acolo o fi decent la nevoie/urgență, dar problema principală a lor este că nu-s și ce ți-ar prescrie medicul oftalmolog

    Plus că sunt doar pentru citit (de aproape), dar eu mă refer strict la rama de plastic. Cât poate să fie rama aia, dacă ochelarii cu tot cu lentile corectoare sunt 10 lei? Doi lei? Dar în magazinele de oftalmologie găsești rame de plastic la 150 de lei, gen. Ce pot să aibă ramele alea atât de special, că-i tot plastic? Nu vorbesc de rame metalice acum. Sunt mult supra-evaluate, pe principiul că omul își schimbă ochelarii o dată la câțiva ani și atunci nu i se pare mult. Tot aud anunțuri și reclame cu firma cutare oferă consultații oftalmologice gratuite. E ca șmecheria cu vă oferim telefon gratis, dar facem contract cu abonament pe câțiva ani. Consultația e gratis, că-și scot banii din ochelari. Ceea ce e greșit, pentru că vor avea tendința să te facă să-ți cumperi ochelari noi și dacă nu-ți sunt necesari. Când corect ar fi să plătești mult mai mult consultația (că e un know-how), iar ochelarii să fie la prețuri decente.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *