Am dat un titlu obscur ca să nu fie clar că-i vorba de lista de rezoluții promisiuni anterioare și ulterioare.
Ca preambul: pot spune că listele lui pește prăjit au fix atîta valoare cîtă le dăm, au fix atîta greutate cîtă punem în ele. Lucru pe care de altfel îl știam dinainte, de la încercările mele de a ține liste de cumpărături sau de lucruri de făcut prin casă (to-do). Pur și simplu, listele în general îmi par o idee bună, iar apoi ideea bună se pierde undeva pe drum.
** 2023 **
Simplu spus, pe 2023 n-am bifat mare chestie, doar … învățăminte pentru viitor.
Cu greutatea n-am ajuns unde am dorit. De fapt am mers chiar invers, spre finele anului. Dar măcar știu motivul din care am ajuns în punctul respectiv: am tratat sportul ca pe o supapă care ar trebui să reguleze/regleze debitul de energie din corp. Cu alte cuvinte, „bagă tati în tine cît poți, că-ți dai dup-aia cînd tragi de fiare și nu se depune”. Asta deși mi-am zis singur, și repetat, și răs-repetat, că nu așa funcționează [1]. Deci 0/10 îndeplinit obiectiv.
De la discuția respectivă mai este un pas lateral înspre o discuție mai largă despre cum trupul și mintea ar trebui să fie sisteme homeostatice, iar un atribut al acestei stări de grație este o reglare a debitelor. Este mai ușor să strîmtezi intrarea decît să lărgești ieșirea, chestii de-astea subtile.
Tot cu un pas lateral, notez și că încep să mă agaseze diversele accidentări sportive. La mine vorba „mă doare-n cot” a fost una foarte reală în ultimele luni; tendinită la cot, foarte posibil căpătată la tenis. Sau dureri ale mușchilor lateral-spate, de la .. săritul greșit în apă. Ayyyy caramba, adică futu-i mă-sa. Nu mai sunt tînăr … (:
Revenind. Voiam ca în 2023 să citesc, și anume literatură, ăsta era miezul. Nu s-a materializat nicidecum, nici din greșeală, doar prin cîteva încercări să zicem firave. Trebuie să trag linie și să admit că n-am nici răbdarea nici interesul. Îmi place _ideea_ de a citi, da. Am citit în tinerețe un morman de cărți, și mai bune și mai proaste[2], dar nu mai am răbdare. N-am chef să stau răbduriu să-mi construiască autorul o imagine pe care o cam pot ghici, n-am chef să stau să urmăresc ce-a vrut să spună și să ilustreze și să sugereze autorul (pentru că adeseori pot și eu ghici); pe scurt, mi-s sastisit. Efectiv mi-am făcut timp, am eliberat programul, m-am uitat la ceas și-am zis „ai minim 4 ore pînă te culci, poți face ce vrei; ăsta e momentul perfect să te-apuci de lectură”. După care m-am dus și-am înotat, sau m-am jucat pe PC, sau m-am uitat la vreun serial. Absolut. Orice. Altceva.
Rămîne întrebarea cum continuu să acționez în anul care vine. Abandonez? Bag picioarele? Declar limpede că nu-i de mine? Mno, încă mai cuget.
Referitor la restul tipurilor de lecturi, pot zice doar că am compensat lecturile tehnice cu vizionat chestiuni de interes pe Youtube. Da, se pune. Per total, sumarizat, 0,5/10 obiectiv îndeplinit.
Voiam ca în 2023 să vizionez filme și să recenzez. Este limpede că nu a fost cazul, deși cîteva titluri de interes tot am văzut. Partea proastă este că la foarte multe nu știu ce să spun. Efectiv, le văd și cad ca piatra-n baltă, fie pentru că-s ele foarte „meh”, fie pentru că n-am eu instrumentarul analitic necesar ca să subliniez un film mai interesant. Cel mai recent caz: am văzut Libertate (românesc, regia lui Tudor Giurgiu) – sunt chestii de zis, dar nu-s ideile limpezite în capul meu.
Știu ce-am dorit cînd mi-am propus treaba asta; nu era doar vorba de film, ci se împletea cu o idee mai generală de a organiza chestii la mine acasă, seri (serate?) de board games, seri de film etc șamd. Treaba respectivă s-a fîsîit, din motive care se cer analizate.
Pe tema gătitului pot spune că iarăși a fost un caz de „ochii mai mari ca stomacul”, și metaforic și literalmente. Îmi place ideea de a face asta, și de a gusta rezultatele. Îmi displace maxim tot procesul de a) pornit de la o rețetă, b) adunat ingrediente, c) cheltuit timpul de a găti. Ah da, și există și sub-pasul a.1) adaptat rețeta la o singură persoană, pentru că vasta majoritate a bucătarilor publică rețete cu care hrănești toată familia.
De fapt, cred că o parte din problemă începe de la experiența culinară proprie, în sensul că ea trebuie extinsă și rafinată prima dată. Vorba aia, dacă prima reacție este „mi-aș face o ciorbă sau un pilaf” (chestii pe care le-am mai făcut de 50 de ori) … Nota pur și simplu o omit, n-are rost.
Ce mai era? Ah, să călătoresc. Aici bifez oarecum, dar nu-s mulțumit neapărat. Am fost în vacanța de vară în Rodos, 11 nopți – treaba asta va primi și articol separat, sper, cîndva. Aia a fost ok, și bifez cu drag ca și cum ar fi fost vorba de două vacanțe de o săptămînă. Dar în rest n-am prea fost pe niciunde. Adică am fost, dar pe durate mult mai scurte decît mi-ar plăcea mie; toate din lista următoare sunt călătorii de 1 zi, sau de 1 zi și ceva: Oradea, Cluj, Drobeta Turnu Severin, Belgrad, Budapesta. Păi ce înțelegi dintr-un oraș în nici 2 zile?
Culmea este că bifez fix treaba ce nu credeam c-am s-o bifez, aia cu nopțile albe din pricina muncii (de fapt: lipsa lor). Chiar sunt mulțumit cum a mers anul pe plan profesional. Se poate și mai bine, infinit mai bine, dar măcar m-am mișcat încotro trebuia.
** Interludiu **
Firul roșu în toate poveștile de mai sus este de fapt o meta-problemă: lipsa reflectării asupra sinelui. Eu știu de multă vreme că ăsta-i un punct gingaș la mine, dar iată că am acum ocazia să-l notez negru pe alb.
Deci: puteam să fi știut încă de la jumătatea anului că-s în vrie cu toate cele ce mi-am propus? Puteam. A fost intervalul ales, adică 12 luni, unul prea lung? Da, a fost. Trebuia să-mi aleg multiple momente de check in, de verificare a cum stau? Normal. Ba mai mult, realizez (cu mintea românului cea de pe urmă) că trebuia să-mi aleg metode mecanice de reamintire. Să-mi trimită calendarul din telefonul mobil o notificare. Să-mi trimit singur e-mailuri. Chestii de-astea, preferabil ceva ce nu pot evita.
Ah da, și încă o realizare pe temă: că se poate și să-ți schimbi obiectivele din mers. C-o fi rușinos, că n-o fi, asta depinde de interpretare. Dar de putut se poate, și este tare sănătos să faci asta.
** 2024 **
… promisiunile pe anul curent vor trebui să rămînă pentru mai încolo, deoarece efectiv sunt epuizat doar gîndindu-mă la sumarul de față. Plus că nu mi-e limpede ce vreau, spre deosebire de anul anterior.
Deci, o las în suspans.
outro:
Măcar am scris cap-coadă fără să recitesc,
fără să bibilesc, fără să re-editez de 15 ori.
Direct de la sursă…